1 În anul al şaselea, în [ziua] a şasea a lunii a cincea, stăteam în casa mea şi bătrânii lui Iuda stăteau înaintea mea. Atunci, mâna Domnului Dumnezeu a căzut acolo asupra mea.
2 M-am uitat şi, iată, o asemămnare ca înfăţişarea unui foc: înfăţişarea de la coapse în jos era foc, iar de la coapse în sus era ca înfăţişarea unei străluciri, asemenea strălucirii metalului topit.
3 Şi-a întins chipul mâinii şi m-a prins de o buclă a capului; Duhul m-a ridicat între pământ şi cer şi m-a adus, în viziunile lui Dumnezeu, la Ierusalim, la intrarea porţii interioare care se deschide spre nord, unde era locul idolului geloziei, care provoacă la gelozie.
4 Şi, iată, acolo era gloria Dumnezeului lui Israel, ca înfăţişarea pe care o văzusem în vale.
5 El mi-a zis: „Fiul omului, ridică-ţi ochii spre nord!”. Eu mi-am ridicat ochii spre nord şi, iată, la nord de poarta altarului era idolul!
6 Apoi mi-a zis: „Fiul omului, vezi ceea ce face ei? Sunt lucruri abominabile mari cele pe care casa lui Israel le face aici ca să mă îndepărteze din sanctuarul meu. Întoarce-te şi vei vedea lucruri abominabile şi mai mari!”.
7 M-a adus la poarta curţii, m-am uitat şi, iată, o gaură era în perete.
8 Atunci mi-a zis: „Fiul omului, sapă în perete!”. Eu am săpat în perete şi, iată, era o uşă!
9 El mi-a zis: „Intră şi vezi lucrurile abominabile rele pe care ei le fac aici!”.
10 Am intrat, m-am uitat şi, iată, toate chipurile de târâtoare, de animale de dispreţuit şi toţi idolii casei lui Israel erau gravate pe perete de jur împrejur.
11 Şaptezeci de oameni dintre bătrânii casei lui Israel – împreună cu Iaazania, fiul lui Şafan, care stătea în mijlocul lor – stăteau în picioare înaintea [idolilor]: fiecare avea o cădelniţă şi ardeau tămâie, [al cărui fum] se înălţa ca un nor.
12 El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac bătrânii casei lui Israel în întuneric, fiecare în camera lui cu chipuri? Căci ei zic: «Nu este Domn care să ne vadă; Domnul a abandonat ţara»”.
13 Apoi mi-a zis: „Întoarce-te şi vei mai vedea [şi alte] lucruri abominabile mari pe care le fac ei!”
14 Domnul m-a dus la intrarea porţii casei Domnului, care este spre nord, şi, iată, acolo stăteau femei care îl plângeau pe Tammuz.
15 Atunci mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Întoarce-te şi vei mai vedea [şi alte] lucruri abominabile mai mari decât acestea!”.
16 Apoi m-a dus în interiorul curţii casei Domnului şi, iată, la intrarea templului Domnului, între vestibul şi altar, erau douăzeci şi cinci de oameni cu spatele la templul Domnului şi cu feţele spre răsărit! Ei se prosternau înaintea soarelui, spre răsărit.
17 Atunci mi-a zis: „Ai văzut fiul omului? Este oare puţin pentru casa lui Iuda că fac lucrurile abominabile pe acre le fac aici? Au umplut ţara de violenţă şi se întorc ca să mă mânie. Iată-i, îşi poartă ramura la nas!
18 De aceea, şi eu mă voi purta cu mânie. Ochiul meu nu va avea milă şi eu nu mă voi îndura. Vor striga la mine cu glas puternic, dar eu nu-i voi asculta”.