1 Atunci, un glas puternic a răsunat în urechea mea: „S-au apropiat pedepsele cetăţii; fiecare să aibă în mâna sa armele distrugerii!”.
2 Iată, şase oameni veneau de pe calea Porţii Superioare, acre se deschide spre nord, fieacre cu armele măcelului în mână; era un om în mijlocul lor, îmbrăcat în in, cu o călimară de scriitor la coapse. Au venit şi au stat lângă altarul de bronz.
3 Gloria Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de deasupra heruvimului deasupra căruia era spre pragul templului. A strigat către omul îmbrăcat în in care avea călimara de scriitor la coapse.
4 Domnul a zis către el: „Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi însemnează cu un tau frunţile oamenilor care suspină şi murmură împotriva lucrurilor abominabile care se fac în [cetate]!
5 Iar celorlalţi le-a zis, în auzul meu: „Treceţi prin cetate în urma lui şi loviţi! Ochiul vostru să nu aibă milă şi nu vă înduraţi:
6 ucideţi-i până la nimicire pe bătrân, pe tânăr, pe fecioară, pe prunci şi pe femei; dar pe niciun om pe care este tau! Începeţi de la sanctuar!” Iar ei au început de la bătrânii care erau în faţa templului.
7 Apoi le-a zis: „Întinaţi templul şi umpleţi curţile cu cei străpunşi! Ieşiţi!”. Ei au ieşit şi au lovit prin cetate.
8 Când ei loveau, eu am rămas şi am căzut la pământ şi am strigat: „Ah, Doamne Dumnezeule, vei nimici tu oare tot restul lui Israel revărsându-ţi mânia asupra Ierusalimului?”.
9 Dar el mi-a zis. „Nelegiuirea casei lui Israel şi a lui Iuda este din ce în ce mai mare. Ţara este plină de sânge, iar cetatea este plină de corupţie. Căci ei spun: «Domnul a părăsit ţara, nu este Domn care să vadă».
10 Nici ochiul meu nu va avea milă şi nu mă voi îndura; voi face să cadă asupra capetelor lor faptele lor”.
11 Şi, iată, omul îmbrăcat în in şi cu călimara la coapse i-a întors cuvântul şi i-a zis: „Am făcut ceea ce mi-ai poruncit”.