Estera
1
Era în zilele lui Artaxerxes, adică Artaxerxes care a domnit din India până în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de provincii.
În acele zile, când regele Artaxerxes stătea pe tronul domniei sale din fortăreaţa Susa,
în al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor căpeteniilor şi slujitorilor lui. Cei viteji ai Persiei şi ai Mediei, nobilii şi căpeteniile provinciilor erau înaintea lui.
El le-a arătat bogăţia glorioasă a domniei sale şi faima strălucitoare a măreţiei lui timp de multe zile: o sută optzeci [de zile].
Când s-au terminat acele zile, regele a dat un ospăţ pentru întregul popor care se afla în fortăreaţa Susa, de la cel mare la cel mic, timp de şapte zile, în curtea grădinii de la palatul regelui.
[Draperii] albe, albastre şi violete erau legate cu corzi de in şi de purpură [prinse] prin verigi de argint şi de coloane de marmură. Erau paturi de aur şi de argint pe un paviment de marmură rară, albă, roşie şi neagră.
Se bea din vase de aur, fiecare diferit de celălalt. Era vin regesc din belşug, după cum îi dădea mâna regelui.
Băutura era după dorinţă, nimeni nu era obligat, căci aşa stabilise regele tuturor celor mari din casa lui, ca să facă după dorinţa fiecăruia.
Regina Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor din casa regală a regelui Artaxerxes.
10 În ziua a şaptea, când inima regelui era veselă de vin, [acesta] le-a zis lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea regelui Artaxerxes,
11 să o aducă în faţa lui pe regina Vasti cu coroana regală, ca să arate popoarelor şi căpeteniilor frumuseţea ei, căci era frumoasă la chip.
12 Dar regina Vasti a refuzat să vină, [împotrivindu-se] cuvântului regelui [dat] prin eunuci. Regele s-a supărat foarte tare şi s-a aprins de mânie.
13 Atunci, regele a vorbit cu înţelepţii care cunoşteau timpurile (căci aşa [se rezolvau] problemele regelui: înaintea tuturor celor care cunoşteau decretele şi dreptul
14 apropiaţii [regelui] erau: Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena, Memucan, cele şapte căpetenii ale Persiei şi Mediei, care vedeau faţa regelui şi care aveau primul [loc] în împărăţia lui):
15 „După lege, ce trebuie să i se facă reginei Vasti pentru că nu a împlinit cuvântul regelui Artaxerxes [transmis ei] prin eunuci?”.
16 Memucan a răspuns înaintea regelui şi a căpeteniilor: „Nu numai faţă de rege s-a purtat rău regina Vasti, ci şi faţă de toate căpeteniile şi faţă de toate popoarele care sunt în toate provinciile regelui Artaxerxes.
17 Căci fapta reginei va ajunge la toate femeile şi îi vor dispreţui pe soţii lor în ochii lor când vor zice: «Regele Artaxerxes a spus să vină regina Vasti, iar ea nu a venit».
18 Astăzi vor spune prinţesele Persiei şi Mediei care vor auzi de fapta reginei tuturor căpeteniilor regelui. Şi va fi dispreţ şi mânie.
19 Dacă i se pare bun regelui, să iasă de la el un decret regesc şi să fie scris în legile Persiei şi Mediei şi să nu se treacă [peste el]: să nu mai vină regina Vasti înaintea regelui Artaxerxes şi regele să dea [demnitatea] ei de regină alteia mai bună decât ea.
20 Când decizia pe care a luat-o regele se va auzi în împărăţia sa – căci ea este mare – toate femeile vor da preţuire soţilor lor, de la mare la mic”.
21 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii regelui şi regele a făcut după cuvântul lui Memucan.
22 A trimis scrisori în toate provinciile regelui, în fiecare provincie după scrierea ei, şi la fiecare popor, ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui şi să vorbească limba poporului său.