1 Domnul i-a zis lui Moise: „Încă o plagă voi mai aduce asupra lui Faraon şi asupra Egiptului. După aceea vă va lăsa să plecaţi de aici. Când vă va lăsa să plecaţi de aici, vă va alunga de tot de aici.
2 Vorbeşte în auzul poporului ca fiecare bărbat să ceară de la vecinul lui şi fiecare femeie de la vecina ei obiecte de argint şi obiecte de aur”.
3 Domnul a făcut ca poporul să aibă trecere în ochii egiptenilor. Chiar Moise era un om foarte mare în ţara Egiptului în ochii slujitorilor lui Faraon şi înaintea poporului.

4 Moise a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «La miezul nopţii eu voi trece prin mijlocul Egiptului;
5 va muri orice întâi născut din ţara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon care şade pe tronul său, până la întâiul născut al servitoarei de la râşniţă şi până la orice întâi-născut al animalelor.
6 Şi va fi strigăt mare în toată ţara Egiptului cum n-a mai fost şi nici nu va mai fi.
7 Dar la toţi fiii lui Israel, nici măcar un câine nu va lătra nici la om, nici la animale, ca să ştiţi că Domnul face deosebire între Egipt şi Israel.
8 Vor coborî la mine toţi aceşti slujitori ai tăi şi se vor închina înaintea mea zicând: ‹Ieşi tu şi tot poporul care te urmează!›. După aceea voi ieşi»”. A ieşit [Moise] de la Faraon fierbând de mânie.

9 Domnul i-a zis lui Moise: „Faraon nu va asculta de voi pentru ca să se înmulţească minunile mele în ţara Egiptului”.
10 Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon; Domnul a împietrit inima lui Faraon şi el nu i-a lăsat pe fiii lui Israel să plece din ţara lui.