1 Profeţie despre Damasc.
Iată, Damasc va înceta să maifie o cetate
şi va deveni o grămadă de ruine.
2 Cetăţile din Aroervorfi părăsite,
vor deveni [locuri] pentru turme:
ele se vor culca şi nu va fi cine să le înspăimânte.
3 Va dispărea fortăreaţa din Efraim
ca şi regatul din Damasc.
Dar restul din Aram va fi ca gloria fiilor lui Israel.
Oracolul Domnului Sabaot.

4 În ziua aceea se va micşora gloria lui Iacob
şi grăsimea trupului său va slăbi.
5 Va fi ca secerătorul care strânge grâu
şi seceră spicele cu braţul său;
va fi ca unul care adună spice în Valea Refaim.
6 Vor rămâne în el câteva boabe
ca la bătutul măslinilor:
două-trei pe vârful copacului
şi patru-cinci, pe ramurile lui roditoare.
Oracolul Domnului Dumnezeului lui Israel.
7 În ziua aceea, omul se va uita spre cel care l-a făcut
şi ochii vor privi spre Sfântul lui Israel.
8 Nu se va mai uita spre altare,
lucrarea mâinilor lui,
şi nu va mai privi la ce au făcut degetele sale:
Aşere şi altare pentru incens.
9 în ziua aceea, cetăţile lui întărite
vor fi ca locurile părăsite din pădure
sau de pe vârful [muntelui] pe care le-au abandonat dinaintea fiilor lui Israel:
va fi devastare.
10 Căci ai uitat de Dumnezeul mântuirii tale
şi nu ţi-ai amintit de Stânca puterii tale.
De aceea vei sădi plantaţii plăcute
şi le vei altoi cu lăstari străini.
11 În ziua când o plantezi, faci să crească
şi dimineaţa faci să înflorească seminţele tale,
dar în ziua intrării în posesie,
ea va fi ca un snop de paie
şi durerea va fi incurabilă.
12 Vai, vuietul popoarelor multe vuieşte ca vuietul mării!
Huietul popoarelor huieşte ca huietul apelor puternice!
13 Popoarele huiesc ca huietul apelor multe.
El le va mustra şi ele vor fugi departe:
vor fi alungate ca pleava de pe munţi înaintea vântului
şi ca vârtejul de praf înaintea furtunii.
14 Către seară, iată, teroare
şi, înainte de dimineaţă nu mai sunt.
Aceasta este partea celor care ne prădează
şi soarta celor care ne jefuiesc.