1 Tăceţi înaintea mea, insule!
Popoarele să-şi întărească puterea,
să se apropie şi să vorbească împreună,
să ne apropiem de judecată!
2 Cine a făcut să se ridice de la răsărit
pe acela care este însoţit de dreptate pas cu pas?
El a dat naţiunile înaintea lui şi i-a supus pe regi.
Sabia lor a făcut-o praf
şi arcul lor l-a împrăştiat ca pleava.
3 Ei îi urmăreşte, trece în siguranţă pe o cale
pe care picioarele lui nu merseseră.
4 Cine a făcut şi a împlinit [acestea]?
Cel care a chemat generaţiile de la început
sunt eu, Domnul;
cel dintâi şi cel din urmă eu sunt.
5 Insulele văd şi se tem,
marginile pământului se cutremură,
se apropie şi vin.

6 Fiecare îl ajută pe aproapele său
şi fiecare îi spune fratelui său: „Fii tare!”.
7 Meşteşugarul îl întăreşte pe aurar,
cel care nivelează cu ciocanul, pe cel care bate la nicovală,
zicând despre îmbinare: „Este bine”,
o întăreşte cu ajutorul cuielor ca să nu se mişte.

8 Dar tu, Israel, slujitorul meu,
Iacob, pe care te-am ales,
sămânţa lui Abraham, prietenul meu,
9 te-amluat de la marginile pământului,
te-am chemat de la extremităţile lui şi ţi-am zis:
„Tu eşti slujitorul meu,
pe tine te-am ales şi nu te-am respins”.
10 Nu te teme, căci eu sunt cu tine;
nu te înspăimânta, pentru că eu sunt Dumnezeul tău,
te voi întări, te voi ajuta
şi voi veni în sprijinul tău cu braţul dreptăţii mele.
11 Iată, vor fi făcuţi de ruşine şi umiliţi
toţi cei care erau înfuriaţi împotriva ta,
vor deveni nimic şi vor pieri adversarii tăi.
12 Îi vei căuta, dar nu-i vei găsi pe cei care se certau cu tine,
vor deveni ca un nimic şi se vor sfârşi cei care luptau împotriva ta.
13 Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care îţi întăreşte dreapta şi-ţi spune:
„Nu te teme, eu îţi voi veni în ajutor!”.
14 Nu te teme, vierme al lui Iacob,
voi, bărbaţi ai lui Israel;
eu îţi voi veni în ajutor.
Oracolul Domnului:
răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel.
15 Iată, fac din tine o treierătoare ascuţită şi nouă, cu două tăişuri:
vei treiera munţii şi-i vei mărunţi,
iar dealurile le vei face ca pleava.
16 Îi vei vântura şi vântul îi va purta,
iar furtuna îi va împrăştia.
Dar tu te vei bucura în Domnul,
te vei lăuda în Sfântul lui Israel.
17 Cei sărmani şi cei nevoiaşi vor căuta apă, dar nu va fi,
limbile lor se vor usca de sete,
dar eu, Domnul, le voi răspunde,
eu, Sfântul lui Israel, nu-i voi părăsi.
18 Voi face să iasă râuri pe înălţimi
şi izvoare, în mijlocul văilor;
voi face pustiul un lac cu apă
şi pământul uscat, şuvoaie de apă.
19 Voi pune în pustiu chiparoşi, salcâmi, mirţi şi măslini,
voi stabili în locul neumblat pini, ulmi şi brazi la un loc,
20 pentru ca ei să vadă şi să înţeleagă,
să considere şi să priceapă împreună
că mâna Domnului a făcut acestea
şi Sfântul lui Israel le-a creat

21 Aduceţi acuzele voastre – zice Domnul –
aduceţi dovezile voastre – spune Regele lui Iacob!
22 Apropiaţi-vă şi faceţi-ne cunoscut ceea ce se va întâmpla!
Cele de la început, spuneţi-ne ce sunt ele,
ca să le punem la inimă
şi să înţelegem cele de pe urmă,
sau faceţi-ne să auzim cele ce vor veni!
23 Faceţi-ne cunoscute cele ce vor veni pe urmă şi vom înţelege,
căci voi sunteţi dumnezei!
Dacă veţi face bine sau veţi face rău,
ne vom teme şi ne vom înspăimânta împreună.
24 Dar, iată, voi sunteţi nimic
şi lucrările voastre, fără rost;
cel care vă alege pe voi este abominabil.
25 Am ridicat de la nord
şi va veni de la răsăritul soarelui
cel care invocă numele meu:
va veni şi va călca în picioare căpeteniile
[cum se calcă] lutul şi cum calcă olarul argila.
26 Cine a relatat de la început ca să cunoaştem?
Dinainte, ca să putem spune: „Este drept”.
Şi totuşi nu a fost nimeni care să relateze,
nimeni, ca să facă auzit
şi nici nu este nimeni care să asculte cuvintele voastre.
27 Eu, primul, [am vestit] Sionului: „Iată! Iată-le!”,
şi, ca să le vestească Ierusalimul, am pus un mesager de veste bună.
28 Mă uit, dar nu este nimeni dintre ei care să dea sfat,
să-l întreb şi să-mi dea răspuns.
29 Iată, toţi sunt nimic, lucrările lor sunt fără rost,
suflare şi gol sunt chipurile lor turnate!