1 Cine a crezut în ceea ce ne-a fost anunţat?
Şi cine a cunoscut braţul Domnului?
2 S-a înălţat ca o mlădiţă înaintea lui
şi ca o rădăcină, dintr-un pământ uscat.
Nu avea formă şi nici frumuseţe ca să o privim,
nici înfăţişare ca să o dorim.
3 Dispreţuit şi refuzat de oameni,
om al durerii, cunoscător al suferinţei,
de care îţi ascunzi faţa.
Era dispreţuit şi noi nu l-am luat în seamă.
4 Iar el a purtat suferinţele noastre
şi durerile noastre le-a luat asupra lui.
Noi l-am considerat lovit,
bătut de Dumnezeu şi umilit.
5 Dar el era străpuns pentru nelegiuirile noastre,
lovitpentru păcatele noastre.
Pedeapsa care ne aducea pacea era asupra lui.
Prin rănileluinoisuntem vindecaţi.
6 Noi toţi rătăceam ca oile,
fiecare avea propriul drum în faţă.
Domnul a făcut să cadă asupra lui păcatele noastre, ale tuturor.
7 Chinuit şi umilit, el nu şi-a deschis gura;
ca un miel dus la înjunghiere
şi ca o oaie mută înaintea celor care o tund,
nu şi-a deschis gura.
8 A fost luat cu violenţă şi judecată;
cât despre generaţia lui, cine se gândeşte?
A fost şters de pe pământul celor vii,
pentru nelegiuirea poporului meu a fost lovit.
9 Mormântul lui a fost cu cei nelegiuiţi,
cu cel bogat a fost în moartea lui,
– deşi nu făcuse nicio violenţă
şi nu fusese înşelăciune în gura lui.
10 Domnului i-a plăcut să-l zdrobească prin suferinţă;
când sufletul şi-l va pune ca jertfă pentru vinovăţie,
va vedea o descendenţă care-şi va lungi zilele
şi dorinţa Domnului, prin mâna lui, va avea succes.
11 Din truda sufletului său va vedea
şi va fi satisfăcut în cunoaşterea lui;
slujitorul meu cel drept îi va îndreptăţi pe mulţi
şi va lua asupra sa păcatele lor.
12 De aceea, îi voi face parte cu cei mari;
şi cu cei puternici va împărţi prada,
pentru că şi-a dat sufletul la moarte
şi a fost numărat împreună cu cei nelegiuiţi.
Dar el purta păcatul multora
şi mijlocea pentru cei nelegiuiţi.