1 Iată, pe toate le-a văzut ochiul meu,
urechea mea a auzit şi le-a înţeles!
2 Ce ştiţi voi, ştiu şi eu:
nu am decăzut mai mult decât voi.
3 Totuşi, vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic,
doresc să discut cu Dumnezeu.
4 Voi sunteţi nişte făuritori de minciună,
nişte doctori ai deşertăciunii sunteţi voi toţi.
5 De-aţi fi tăcut!
Ar fi pentru voi înţelepciune.
6 Ascultaţi reproşul meu
şi luaţi aminte la cauza buzelor mele!
7 Poate vreţi să spuneţi lui Dumnezeu nelegiuire
şi să-i vorbiţi cu înşelăciune?
8 Vreţi să fiţi părtinitori pentru Dumnezeu,
ca să-l apăraţi?
9 Ar fi bine dacă el v-ar cerceta?
Sau vreţi să-l înşelaţi cum se înşală un om?
10 El v-ar reproşa
dacă în ascuns aţi fi părtinitori.
11 Oare măreţia lui nu vă înspăimântă
şi teroarea lui nu cade asupra voastră?
12 Amintirile voastre sunt proverbe de cenuşă
şi replicile voastre, replici de lut.

13 Tăceţi dinaintea mea!
Vreau să vorbesc, orice ar trece peste mine!
14 Pentru aceasta, îmi voi pune carnea între dinţii mei
şi sufletul meu îl voi pune în palma mea.
15 iată, chiar dacă mă va ucide, în el îmi voi pune speranţa;
dar îmi voi apăra în faţa lui căile mele.
16 Chiar şi aceasta poate fi spre mântuirea mea:
în faţa lui nu vine cel făţarnic.
17 Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele
şi demonstraţia mea să fie în urechile voastre!
18 Iată-mă, sunt gata de judecată!
Ştiu că am dreptate.
19 Cine este cel care vrea să se certe cu mine?
Acum, dacă aş tăcea, mi-aş da duhul.

20 Numai două lucruri să nu faci cu mine
şi atunci nu mă voi ascunde de faţa ta!
21 îndepărtează-ţi mâna de deasupra mea
şi teroarea ta să nu mă înspăimânte!
22 Cheamă-mă şi eu îţi voi răspunde!
Sau eu voi vorbi şi tu îmi vei replica.
23 Câte sunt fărădelegile şi păcatele mele?
Fă-mă să cunosc răzvrătirea şi păcatul meu!
24 Pentru ce îţi ascunzi faţa
şi mă consideri duşman al tău?
25 De ce înspăimânţi o frunză care cade
şi urmăreşti un pai uscat?
26 Căci tu scrii împotriva mea lucruri amare
şi mă faci să moştenesc nelegiuirile tinereţii mele.
27 Pui în butuci picioarele mele
şi supraveghezi toate cărările mele
şi urmăreşti urmele picioarelor mele.
28 [Omul] se învecheşte ca un lucru putred,
ca o haină roasă de molie.