1 Elihu a continuat şi a zis:
2 „Ai răbdare puţin cu mine şi te voi instrui,
căci încă mai am cuvinte pentru Dumnezeu!
3 Voi lua ştiinţa mea de departe
şi voi da dreptate celui care m-a făcut.
4 Cu siguranţă, cuvintele mele nu sunt minciună,
un desăvârşit în ştiinţă este cu tine.
5 Iată, Dumnezeu este puternic şi nu refuză;
este puternic în forţa inimii!
6 Nu-l lasă să trăiască pe cel vinovat
şi face judecată celor umili.
7 Nu-şi abate ochii de la cel drept,
îi [pune] cu regii pe tron, îi face să şadă
şi-i înalţă pentru totdeauna.
8 Dacă sunt legaţi în lanţuri
şi sunt capturaţi în frânghiile mizeriei,
9 le face cunoscute faptele lor şi vinovăţiile lor,
pentru că au fost mândri.
10 Le dezvăluie la ureche mustrarea
şi le spune să se întoarcă de la nelegiuire.
11 Dacă vor asculta şi-i vor sluji,
vor termina zilele lor în bunăstare
şi anii lor, în desfătare.
12 Dar dacă nu ascultă, vor trece în canal
şi-şi vor da duhul fără să ştie.
13 Cei făţarnici cu inima adună mânie,
nu strigă după ajutor, pentru că îi leagă.
14 Sufletul lor moare în tinereţe
şi viaţa lor este printre cei desfrânaţi.
15 [Dumnezeu] îl salvează pe cel umil prin umilinţa lui
şi îi dezvăluie la ureche prin întristare.

16 Şi pe tine vrea să te atragă din gura strâmtorării la loc larg,
unde nu este strâmtoare,
şi ceea ce va fi pe masa ta va fi plin de grăsimi.
17 Tu te-ai umplut cu cauza celui vinovat,
iar cauza şi judecata se sprijină una pe alta.
18 Mânia să nu te atragă la plinătatea abundenţei,
iar mărimea răscumpărării să nu te facă să te înclini!
19 Oare va avea valoare strigătul tău la el în strâmtorare
sau toate resursele puterii?
20 Nu tânji după noaptea
în care popoarele urcă la locul lor.
21 Ai grijă să nu te îndrepţi spre nelegiuire,
Căci pe aceasta ai ales-o, nu umilinţa.

22 Dumnezeu este mare în puterea lui:
cine este maestru ca el?
23 Cine i-a vizitat calea
şi cine îi poate zice: «Ai săvârşit nedreptate»?
24 Aminteşte-ţi să preamăreşti lucrarea lui,
pe care o cântă oamenii.
25 Orice om o priveşte,
omul o zăreşte de departe.
26 Iată, Dumnezeu este mare şi noi nu-l cunoaştem;
numărul anilor lui nu poate fi cercetat!
27 El atrage picăturile de apă
şi transformă ploaia în vapori
28 pe care norii îi revarsă
şi-i picură peste oameni din belşug.
29 Oare se poate pricepe răspândirea norilor
şi răsunetul colibei lor?
30 Iată, el răspândeşte lumina asupra lui
şi acoperă adâncurile mării!
31 Căci prin ele judecă popoarele
şi dă hrană în abundenţă.
32 În palme ascunde lumina
şi-i porunceşte unde să lovească.
33 Tunetul său îl face cunoscut
şi turma [face cunoscută] mânia care vine cu el.