1 Era un om din muntele lui Efraim numit Micayehu.
2 El i-a zis mamei sale: „Cei o mie o sută [de sicli] de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar în auzul meu, iată, argintul este la mine: eu l-am luat”. Şi mama lui i-a zis: „Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!”.
3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută [de sicli] de argint. Mama lui i-a zis: „Ofer argintul [acesta] cu mâna mea pentru Domnul, prin fiul meu, ca să fac chip cioplit şi chip turnat. Acum ţi-l dau ţie”.
4 El i-a dat argintul mamei sale. Mama lui a luat două sute [de sicli] de argint şi l-a dat topitorului, care a făcut chip cioplit şi chip turnat. Şi le-a pus în casa lui Micayehu.
5 Mica avea o casă a zeilor; a făcut un efod şi idoli şi l-a consacrat pe unul dintre fiii săi ca preot.
6 În zilele acelea nu era rege în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.
7 Era un tânăr din Betleemul lui Iuda, din familia lui Iuda; era un levit şi locuia ca străin acolo.
8 Omul a plecat din cetatea Betleemul lui Iuda ca să locuiască unde va găsi. Şi, mergând pe drumul său, a venit în ţinutul muntos al lui Efraim până la casa lui Mica.
9 Mica i-a zis: „De unde vii?”. El i-a răspuns: „Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi merg să locuiesc acolo unde voi găsi”.
10 Mica i-a zis: „Rămâi la mine; tu să-mi fii tată şi preot, şi eu îţi voi da zece [sicli] de argint pe an, un rând de haine şi mâncare”. Şi levitul a rămas.
11 Levitul a început să locuiască la omul [acesta]. Tânărul a fost pentru el ca unul dintre fiii săi.
12 Mica l-a consacrat pe levit: tânărul i-a fost preot şi a locuit în casa lui.
13 Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am un levit ca preot”.