14
Iudita le-a spus: „Ascultaţi-mă, fraţilor! Luaţi capul acesta şi agăţaţi-l de creasta zidului vostru!
Când se vor ridica zorile şi soarele va răsări deasupra pământului, fiecare bărbat puternic să-şi ia armele sale de luptă, stabiliţi o căpetenie peste ei ca şi cum aţi coborî în câmpie spre prima strajă a fiilor asirienilor, dar nu coborâţi!
Ei vor lua toate armele, vor merge în tabăra lor, le vor trezi pe căpeteniile armatei asirienilor şi vor alerga împreună spre cortul lui Holofern, dar nu îl vor găsi; va cădea asupra lor groaza şi vor fugi din faţa voastră.
Urmăriţi-i voi şi toţi cei care locuiesc în tot ţinutul muntos al lui Israel şi întindeţi-i [la pământ] pe toate drumurile lor.
Înainte de a face acestea, chemaţi-l la mine pe Ahior din Amon ca, văzând, să-l recunoască pe cel care a dispreţuit casa lui Israel şi care l-a trimis la noi spre moarte”.
L-au chemat pe Ahior din casa lui Ozia. Când a venit şi a văzut capul lui Holofern în mâna unui bărbat din adunarea poporului, a căzut cu faţa [la pământ] şi şi-a pierdut suflarea.
Când l-au ridicat, a căzut la picioarele Iuditei, s-a închinat înaintea ei şi a zis:
„Binecuvântată eşti tu între toate corturile lui Iuda
şi între toate popoarele care,
auzind de numele tău,
se vor cutremura!
Povesteşte-mi ce ai făcut în zilele acestea!”. Şi Iudita i-a povestit în mijlocul întregului popor toate cele pe care le făcuse din ziua când a ieşit şi până [în momentul] când le vorbea.
Când a terminat de vorbit, poporul a strigat cu glas puternic şi a înălţat strigăte de bucurie în cetatea lor.
10 Văzând Ahior toate câte le făcuse Dumnezeul lui Israel, a crezut cu putere în Dumnezeu, a fost tăiat împrejur şi a fost adăugat la casa lui Israel până în ziua aceasta.
11 Când s-au ridicat zorile, au atârnat capul lui Holofern de zidul lor. Fiecare bărbat şi-a luat armele sale şi au ieşit în grupuri pe trecătorile muntelui.
12 Fiii asirienilor, când i-au văzut, au trimis după conducătorii lor. Aceştia au mers la căpeteniile şi la comandanţii peste o mie şi la toţi principii lor.
13 Au mers la cortul lui Holofern şi i-au zis celui care era [responsabil] peste toate ale sale: „Trezeşte-l pe stăpânul nostru, căci sclavii au îndrăznit să coboare împotriva noastră la luptă ca să fie nimiciţi până la capăt!”.
14 Bagoas a intrat şi a bătut din palme în curtea cortului, căci bănuia că doarme cu Iudita.
15 Pentru că nu se auzea nimeni, a pătruns şi a intrat în camera de dormit şi l-a găsit întins, mort pe praga, iar capul lui fusese luat de la el.
16 Atunci a strigat cu glas puternic, cu plânset şi cu jale şi cu strigăt puternic şi şi-a sfâşiat hainele.
17 A mers la cortul unde fusese adăpostită Iudita, dar nu a găsit-o. Atunci s-a năpustit în mijlocul poporului şi a strigat:
18 „Sclavii au fost vicleni! O singură femeie a evreilor a făcut de ruşine casa regelui Nabucodonosor, căci iată-l pe Holofern la pământ şi capul lui nu mai este!”.
19 Când au auzit aceste cuvinte căpeteniile armatei asirienilor, şi-au sfâşiat hainele şi sufletul lor s-a tulburat foarte mult, iar strigătul şi ţipătul lor foarte puternic s-a ridicat în mijlocul taberei.