1 În zilele acelea, a venit un decret din partea împăratului August ca să se facă recensământ pe tot pământul.
2 Acest recensământ a fost primul, pe când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 Toţi mergeau să fie înscrişi, fiecare în cetatea sa.
4 Şi Iosif a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, către Iudeea, în cetatea lui David, care se numeşte Betleem, întrucât era din casa şi din familia lui David,
5 pentru a se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
6 Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca Maria să nască
7 şi l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei.

8 În acelaşi ţinut erau unii păstori care trăiau pe câmp şi păzeau turmele pe timpul nopţii.
9 Şi le-a apărut un înger al Domnului şi gloria Domnului i-a învăluit în lumină, iar ei au fost cuprinşi de o mare spaimă.
10 Îngerul le-a spus: „Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul:
11 astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul care este Cristos Domnul.
12 Acesta este semnul: veţi găsi un copil înfăşat şi culcat în iesle”.
13 Dintr-o dată, s-a unit cu îngerul o mulţime din oastea cerească,
lăudându-l pe Dumnezeu şi spunând:
14 „Mărire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu,
şi pe pământ pace oamenilor pe care el îi iubeşte!”

15 Când îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii au spus unii către alţii: „Să mergem până la Betleem şi să vedem acest Cuvânt care s-a făcut şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul”.
16 Au plecat, deci, în grabă şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul culcat în iesle.
17 După ce l-au văzut, au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre acest copil.
18 Toţi cei care auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori.
19 Maria însă păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.
20 Apoi păstorii s-au întors, preamărindu-l şi lăudându-l pe Dumnezeu pentru tot ce au auzit şi au văzut, după cum le-a fost spus.

21 Când s-au împlinit opt zile, a fost circumcis şi i s-a pus numele Isus, aşa cum a fost numit de înger mai înainte de a fi fost zămislit.

22 După ce s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, l-au dus la Ierusalim ca să-l ofere Domnului,
23 după cum este scris în Legea Domnului: Orice prim născut de parte bărbătească va fi declarat sfânt pentru Domnul
24 şi să aducă jertfă, după cum este scris în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
25 Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta consolarea lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui.
26 Îi fusese revelat de Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosul Domnului.
27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu, iar când părinţii l-au adus pe copilul Isus, ca să îndeplinească prescrierile Legii cu privire la el,
28 l-a luat în braţele sale şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu spunând:
29 „Acum eliberează-l, Stăpâne,
pe slujitorul tău în pace, după cuvântul tău,
30 pentru că ochii mei au văzut mântuirea ta
31 pe care ai pregătit-o
în faţa tuturor popoarelor:
32 lumină spre luminarea neamurilor şi spre gloria poporului tău Israel!”
33 Tatăl şi mama lui se mirau de cele spuse despre el.
34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn care va stârni împotrivire –
35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi – iar ţie, o sabie îţi va străpunge sufletul”.

36 Era acolo şi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din tribul lui Aşer. Aceasta era mult înaintată în vârstă. După ce trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria ei,
37 era acum văduvă şi ajunsese la optzeci şi patru de ani. Ea nu părăsea templul, slujind zi şi noapte prin posturi şi rugăciuni.
38 Venind şi ea chiar la aceeaşi oră, îl preamărea pe Dumnezeu şi vorbea despre [copil] tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului.

39 Când au împlinit toate după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 Iar copilul creştea şi se întărea, plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra lui.

41 Părinţii lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştelui.
42 Când avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii.
43 După ce s-au împlinit acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui nu ştiau.
44 Crezând însă că este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi.
45 Negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-l.
46 După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.

47 Toţi cei care îl ascultau se mirau de înţelepciunea şi de răspunsurile lui.
48 Văzându-l, ei au rămas înmărmuriţi şi mama lui i-a spus: „Fiule, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi”.
49 El însă le-a spus: „De ce ni-aţi căutat? Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?”
50 Însă ei n-au înţeles cuvântul pe care li-l spusese.

51 Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazaret şi era supus lor. Iar mama lui păstra toate acestea în inima ei.

52 Isus creştea în înţelepciune, statură şi har, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.