1 În acel timp Isus trecea printre lanuri de grâu, într-o sâmbătă. Discipolilor săi le era foame şi au început să rupă spice şi să le mănânce.
2 Dar fariseii, când au văzut, i-au spus: „Iată, discipolii tăi fac ceea ce nu este permis să facă în zi de sâmbătă”.
3 Atunci le-a zis: „Nu aţi citit ce a făcut David când îi era foame, lui şi celor care erau cu el:
4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile ofrandei pe care nu avea voie să le mănânce nici el, nici cei care erau cu el, decât doar numai preoţii?
5 Sau nu aţi citit în Lege că în zi de sâmbătă preoţii încalcă sâmbăta în templu şi sunt nevinovaţi?
6 Dar eu vă spun că aici este unul mai mare decât templul!
7 Dacă aţi fi înţeles ce înseamnă: Îndurare vreau şi nu jertfă, nu i-aţi fi condamnat pe cei nevinovaţi.
8 Căci Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.

9 Atunci, plecând de acolo, a venit la sinagoga lor.
10 Şi iată, un om avea o mână paralizată. Dar ei, ca să-l poată acuza, l-au întrebat: „Este permis să vindeci în zi de sâmbătă?”
11 El însă le-a spus: „Care om dintre voi, dacă are o singură oaie şi aceasta cade în groapă într-o zi de sâmbătă, nu o ia şi o scoate?
12 Dar un om valorează mai mult decât o oaie! Prin urmare, este permis să faci bine în zi de sâmbătă”.
13 Atunci a zis omului: „întinde-ţi mâna”. El a întins-o şi mâna lui s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
14 Fariseii au ieşit şi au ţinut sfat împotriva lui ca să-l dea la moarte.

15 Dar Isus, ştiind aceasta, a plecat de acolo. Mulţi l-au urmat, iar el i-a vindecat pe toţi
16 şi le poruncea să nu-l facă cunoscut,
17 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia:
18 Iată servitorul meu pe care l-am ales iubitul meu,
în care sufletul meu îşi află bucuria!
Voi pune Duhul meu peste el
şi el va vesti popoarelor dreptatea.
19 Nu se va certa, nici nu va striga
şi nici nu va auzi cineva glasul lui prin pieţe.
20 Trestia frântă nu o va strivi,
iar fitilul care fumegă nu-l va stinge până ce nu va duce dreptatea la victorie,
21 iar popoarele îşi vor pune speranţa în numele lui.

22 Atunci i-a fost adus un posedat de diavol, orb şi mut, iar el l-a vindecat aşa încât mutul vorbea şi vedea.
23 Toate mulţimile erau cuprinse de uimire şi spuneau: „Oare nu este acesta fiul lui David?”
24 Dar fariseii, când au auzit, spuneau: „Acesta nu scoate diavolii decât cu Beelzebul, căpetenia diavolilor!”
25 Cunoscând gândurile lor, le-a spus: „Orice împărăţie, dezbinată în ea însăşi, se ruinează şi orice cetate sau casă, dezbinată în sine, nu va dăinui.
26 Iar dacă Satana îl alungă pe Satana, se dezbină în el însuşi; aşadar, cum va dăinui împărăţia lui?
27 Şi, dacă eu scot diavolii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri.
28 Dar, dacă eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împărăţia lui Dumnezeu a ajuns cu adevărat la voi.

29 Sau cum ar putea cineva să intre în casa unui [om] puternic şi să-i ia bunurile, dacă nu l-ar lega mai întâi pe cel puternic? Într-adevăr, numai atunci îi va prăda casa.

30 Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine, risipeşte.
31 De aceea vă spun, toate păcatele şi blasfemiile vor fi iertate oamenilor, însă blasfemia împotriva Duhului nu va fi iertată.
32 Şi, dacă cineva ar spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat, dar, dacă ar vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat nici în lumea aceasta, nici în cea care va veni.

33 Sau admiteţi că pomul este bun şi fructul său este bun sau admiteţi că pomul este rău şi fructul său este rău: căci pomul se cunoaşte după fructul său.
34 Pui de vipere, cum puteţi rosti ceva bun, atunci când voi sunteţi răi? Căci gura vorbeşte din prisosul inimii.
35 Omul bun scoate lucruri bune din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău.

36 Vă spun, aşadar, în ziua judecăţii oamenii vor da cont de orice cuvânt nelalocul lui pe care l-ar fi spus.
37 Căci după cuvintele tale vei fi îndreptăţit şi după cuvintele tale vei fi condamnat”.

38 Atunci unii dintre cărturari şi farisei i-au spus: „învăţătorule, vrem să vedem un semn de la tine”.
39 Dar el le-a răspuns: „Această generaţie rea şi adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona profetul:
40 aşa cum Iona a fost trei zile şi trei nopţi în burta peştelui, tot aşa Fiul Omului va fi trei zile şi trei nopţi în sânul pământului.
41 Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată cu generaţia aceasta şi o vor condamna pentru că ei s-au convertit la predica lui Iona şi iată aici unul mai mare decât Iona.
42 Regina din Sud se va ridica la judecată cu generaţia aceasta şi o va condamna pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon şi iată aici unul mai mare decât Solomon.

43 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă, dar nu o găseşte.
44 Atunci îşi spune: «Mă voi întoarce la casa mea din care am ieşit». Venind, o găseşte nelocuită, măturată şi pusă în ordine.
45 Atunci merge şi aduce cu el alte şapte duhuri mai rele decât el şi, intrând, locuiesc acolo; iar starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi. Aşa va fi şi cu această generaţie rea”.

46 Pe când mai vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii lui stăteau afară, căutând să-i vorbească.
47 Atunci i-a spus cineva: „Iată, mama şi fraţii tăi stau afară şi vor să-ţi vorbească”.
48 Dar el i-a răspuns celui care îi vorbise: „Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei?”
49 Şi, întinzându-şi mâna spre discipolii săi, a spus: „Iată mama mea şi fraţii mei!
50 Căci oricine face voinţa Tatălui meu din ceruri acela îmi este şi frate şi soră şi mamă”.