1 Apoi au venit la el fariseii şi saduceii. Ispitindu-l, i-au cerut să le arate un semn din ceruri.
2 Dar el le-a răspuns: „Când se înserează spuneţi: «Va fi timp frumos pentru că cerul este roşu»,
3 iar dimineaţa: «Astăzi va fi furtună pentru că cerul este roşu închis». Aşadar, aspectul cerului vă pricepeţi să-l apreciaţi, dar semnele timpurilor nu sunteţi în stare?
4 O generaţie rea şi adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona”. Şi, părăsindu-i, s-a dus.

5 Venind discipolii pe ţărmul celălalt, au uitat să ia pâine.
6 Atunci Isus le-a zis: „Fiţi atenţi la aluatul fariseilor şi al saduceilor”.
7 Iar ei discutau între ei, spunând: „Nu am luat pâine”.
8 Cunoscând aceasta, Isus le-a zis: „Oameni cu puţină credinţă, de ce discutaţi între voi că nu aveţi pâine.
9 Nu înţelegeţi şi nici nu vă aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii? Câte coşuri aţi adunat?
10 Sau de cele şapte pâini pentru cei patru mii? Câte coşuri aţi adunat?
11 Cum de nu înţelegeţi că nu despre pâini vă vorbeam? Feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saduceilor!”

12 Atunci au înţeles că nu le zicea să se ferească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a saduceilor.

13 Venind în părţile Cezareii lui Filip, Isus i-a întrebat pe discipolii săi: „Cine spun oamenii că este Fiul Omului?”
14 Ei i-au spus: „Unii, «Ioan Botezătorul», alţii, «Ilie», alţii, «Ieremia sau unul dintre profeţi»”.
15 El le-a spus: „Dar voi, cine spuneţi că sunt?”
16 Atunci Simon Petru a luat cuvântul şi a zis: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!”
17 Isus i-a răspuns: „Fericit eşti Simon, fiul lui Iona, căci nu carnea şi sângele ţi-au revelat aceasta, ci Tatăl meu care este în ceruri.
18 Şi eu îţi zic: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui.
19 Ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor: ceea ce vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar ceea ce vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri”.
20 Atunci le-a poruncit discipolilor să nu spună nimănui că el este Cristos.

21 De atunci a început Isus să le destăinuie discipolilor săi că trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe din partea bătrânilor, a arhiereilor şi a cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie.
22 Atunci, Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe spunând: „Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată!”
23 Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Mergi în urma mea, Satană. Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”.

24 Atunci Isus a spus discipolilor săi: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze.
25 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa, o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine acela o va afla.
26 Aşadar, ce i-ar folosi omului de-ar câştiga lumea întreagă, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?
27 Căci Fiul Omului va veni în gloria Tatălui cu îngerii săi şi atunci va da fiecăruia după ceea ce a făcut.
28 Adevăr vă spun că sunt unii dintre cei care stau aici, care nu vor vedea moartea până când nu-l vor vedea pe Fiul Omului venind în împărăţia lui”.