1 Atunci împărăţia cerurilor va fi asemenea cu zece fecioare, care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.
2 Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci, înţelepte
3 Cele nechibzuite şi-au luat candelele, dar nu au luat cu ele untdelemn,
4 însă cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat untdelemn în vasele lor.
5 Întrucât mirele întârzia, au aţipit toate şi au adormit.
6 Iar la miezul nopţii s-a auzit un strigăt: «Iată, mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!»
7 Atunci s-au sculat toate acele fecioare şi şi-au pregătit candelele.
8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: «Daţi-ne din untdelemnul vostru căci candelele noastre se sting».
9 Dar cele înţelepte au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mergeţi mai degrabă la cei care vând şi cumpăraţi-vă».
10 Iar în timp ce ele erau plecate ca să cumpere a venit mirele. Cele care erau pregătite au intrat cu el în sala de nuntă şi uşa s-a închis.
11 Mai târziu, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: «Stăpâne, stăpâne, deschide-ne!»
12 Dar el le-a răspuns: «Adevăr vă spun, nu vă cunosc».
13 Vegheaţi, aşadar, pentru că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul!

14 Tot la fel, un om, fiind gata de plecare într-o călătorie, şi-a chemat servitorii şi le-a încredinţat bunurile sale.
15 Şi unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după propria pricepere. Apoi a plecat. Îndată,
16 cel care primise cinci talanţi s-a dus, a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci.
17 La fel cel cu doi talanţi, a câştigat alţi doi.
18 Dar cel care primise unul a săpat o groapă în pământ şi a ascuns banii stăpânului său.
19 După mult timp, a venit stăpânul acelor servitori şi le-a cerut cont.
20 Venind cel care primise cinci talanţi a adus alţi cinci talanţi spunând: «Stăpâne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat».
21 Stăpânul i-a zis: «Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, peste multe te voi pune. întră în bucuria stăpânului tău!»
22 Venind apoi cel cu doi talanţi a spus: «Stăpâne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat».
23 Stăpânul i-a zis: «Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, peste multe te voi pune. Intră în bucuria stăpânului tău!»
24 În sfârşit a venit şi cel care primise un talant şi a zis: «Stăpâne, ştiam că eşti un om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat
25 şi, pentru că m-am temut, m-am dus şi am ascuns talantul tău în pământ. Iată, ai ce este al tău!».
26 Dar stăpânul i-a răspuns: «Servitor rău şi leneş! Ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat.
27 Deci, trebuia să depui banii mei la bancheri, iar la întoarcerea mea aş fi retras ce este al meu cu dobândă.
28 Aşadar, luaţi de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi!
29 Pentru că oricui are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are.
30 Iar pe servitorul netrebnic aruncaţi-l afară în întuneric: acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor».

31 Când va veni Fiul Omului în gloria lui, împreună cu toţi îngerii, atunci se va aşeza pe tronul său de mărire.
32 Şi se vor aduna înaintea lui toate naţiunile, iar el îi va despărţi pe unii de alţii, aşa cum păstorul desparte oile de capre:
33 va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga.

34 Atunci regele va spune celor de la dreapta sa: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la crearea lumii,
35 căci am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi mi-aţi dat să beau, am fost străin şi m-aţi primit,
36 gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit la mine».
37 Atunci îi vor răspunde cei drepţi: «Doamne, când te-am văzut flămând şi te-am hrănit, sau însetat şi ţi-am dat să bei?
38 Când te-am văzut străin şi te-am primit, sau gol şi te-am îmbrăcat?
39 Când te-am văzut bolnav sau în închisoare şi am venit la tine?»
40 Iar regele le va spune: «Adevăr vă spun: tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii mei cei mai mici, mie mi-aţi făcut».

41 Atunci va spune celor de la stânga: «Plecaţi de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic pregătit pentru diavol şi îngerii lui!
42 Căci am fost flămând şi nu mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi nu mi-aţi dat să beau,
43 am fost străin şi nu m-aţi primit, gol şi nu m-aţi îmbrăcat, bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat».
44 Atunci ei îi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu ţi-am slujit?»
45 Iar el le va răspunde: «Adevăr vă spun: tot ce nu aţi făcut unuia dintre aceştia, cei mai mici, mie nu mi-aţi făcut».
46 Şi vor merge aceştia în chinul veşnic, iar cei drepţi în viaţa cea veşnică”.