1 Când a terminat Isus toate aceste cuvântări, le-a spus discipolilor săi:
2 „Ştiţi că peste două zile va fi Pastele, iar Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit”.

3 Atunci s-au adunat arhiereii şi bătrânii poporului la curtea marelui preot care se numea Caiafa
4 şi s-au sfătuit ca să-l prindă pe Isus prin viclenie şi să-l ucidă,
5 dar spuneau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă răzvrătire în popor”.

6 În timp ce se afla Isus în Betania, în casa lui Simon Leprosul,
7 a venit la el o femeie care avea un vas din alabastru cu mireasmă de mare preţ şi i-a turnat pe cap pe când el stătea la masă.

8 Văzând aceasta, discipolii au fost cuprinşi de indignare şi spuneau: „Pentru ce această risipă?
9 Căci s-ar fi putut vinde scump şi să se dea săracilor”.
10 Dar Isus, observând aceasta, le-a spus: „De ce necăjiţi femeia? Ea a făcut un gest frumos faţă de mine,
11 căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, pe mine, însă, nu mă aveţi întotdeauna.
12 Turnând această mireasmă pe trupul meu, a făcut-o pentru înmormântarea mea.
13 Adevăr vă spun, oriunde va fi predicată evanghelia aceasta în lumea întreagă, se va spune în amintirea ei şi ceea ce a făcut ea”.

14 Atunci, unul dintre cei doisprezece, care se numeşte Iuda Iscarioteanul, s-a dus la arhierei
15 şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi ca să-l dau pe mâna voastră?” Ei i-au numărat treizeci de arginţi.
16 Şi de atunci căuta momentul potrivit ca să-l dea pe mâna lor.

17 În prima zi a Azimelor, au venit discipolii la Isus şi au zis: „Unde vrei să-ţi pregătim ca să mănânci Paştele?”
18 El a spus: „Mergeţi în cetate la cutare şi spuneţi: «Învăţătorul zice: timpul meu este aproape. La tine voi face Pastele cu discipolii mei»”.
19 Discipolii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit Pastele.

20 Când s-a înserat, stătea la masă împreună cu cei doisprezece
21 şi, în timp ce mâncau, a zis: „Adevăr vă spun, unul dintre voi mă va trăda”.

22 Întristaţi peste măsură, ei au început să-i spună unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”
23 El a răspuns: „Cel care şi-a întins mâna cu mine în blid, acesta mă va trăda.
24 Căci Fiul Omului merge după cum a fost scris despre el, dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului este trădat! Mai bine ar fi fost pentru omul acela dacă nu s-ar fi născut!”
25 Atunci Iuda, cel care avea să-l trădeze, l-a întrebat: „Nu cumva sunt eu, rabbi?” El i-a răspuns: „Tu ai zis!”

26 Şi, în timp ce mâncau, Isus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o, a dat-o discipolilor şi le-a spus: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul meu!”
27 Apoi, luând potirul, după ce a mulţumit, le-a dat lor, spunând: „Beţi din acesta toţi,
28 căci acesta este sângele meu, al alianţei, care se varsă pentru mulţi spre iertarea păcatelor.
29 Vă spun că nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua în care îl voi bea cu voi, nou, în împărăţia Tatălui meu”.
30 Şi, după ce au cântat imnul, au plecat spre Muntele Măslinilor.

31 Atunci, Isus le-a spus: „Voi toţi vă veţi scandaliza din cauza mea în noaptea aceasta, căci este scris: Voi bate păstorul şi oile din turmă se vor risipi.
32 Dar, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea”.
33 Atunci, Petru, luând cuvântul, i-a zis: „Chiar dacă toţi se vor scandaliza din cauza ta, eu nu mă voi scandaliza niciodată!”
34 Isus i-a zis:„Adevăr îţi spun, chiar în noaptea aceasta, înainte de a fi cântat cocoşul, de trei ori mă vei renega”.
35 Petru i-a zis: „Chiar daca ar trebui să mor împreună cu tine, nu te voi renega”. Şi toţi discipolii spuneau la fel.

36 Atunci Isus a venit împreună cu ei într-un loc numit Ghetsemani şi le-a spus discipolilor: „Staţi aici până când mă voi duce acolo să mă rog!”
37 Şi, luând cu sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedeu, a început a se întrista şi a se tulbura.
38 Atunci le-a spus: „Sufletul meu este trist de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi cu mine!”

39 Şi mergând puţin mai încolo, a căzut cu faţa la pământ, spunând: „Tată! Dacă este posibil, să treacă de la mine potirul acesta. Dar nu cum vreau eu, ci cum vrei tu”.

40 Apoi a venit la discipoli şi i-a găsit dormind. Atunci i-a zis lui Petru: „Aşa, n-aţi putut veghea cu mine nici măcar un ceas?
41 Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită! Căci duhul este plin de avânt, dar trupul este slab”.
42 Iarăşi, pentru a doua oară, a plecat şi s-a rugat spunând: „Tată, dacă nu este posibil ca să treacă acest potir fără ca să-l beau, să se facă voinţa ta”.

43 Venind, i-a găsit din nou dormind, căci ochii le erau îngreuiaţi de somn.
44 Lăsându-i, a plecat din nou şi s-a rugat pentru a treia oară, spunând iarăşi aceleaşi cuvinte.
45 Atunci a venit la discipoli şi le-a spus: „Dormiţi mai departe şi odihniţi-vă! Iată, a venit ceasul şi Fiul Omului este dat pe mâna păcătoşilor!
46 Sculaţi-vă, să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.

47 Pe când încă mai vorbea, a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece şi, împreună cu el, o mulţime mare, cu săbii şi ciomege, din partea arhiereilor şi a bătrânilor poporului,
48 iar trădătorul lui le dăduse un semn spunând: „Cel pe care îl voi săruta, acela este; prindeţi-l!”
49 S-a apropiat îndată de Isus şi i-a zis: „Bucură-te, rabbi!” Şi l-a sărutat.
50 Dar Isus i-a spus: „Prietene, pentru aceasta ai venit!” Atunci, apropiindu-se, au pus mâna pe Isus şi l-au prins.
51 Şi, iată, unul dintre cei care erau cu Isus, întinzându-şi mâna, a scos sabia, l-a lovit pe unul dintre servitorii marelui preot şi i-a tăiat urechea.
52 Atunci Isus i-a zis: „Pune-ţi sabia la locul ei, căci toţi cei care pun mâna pe sabie de sabie vor pieri.
53 Sau crezi că n-aş putea să-l rog pe Tatăl meu şi mi-ar pune îndată la dispoziţie mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
54 Dar cum s-ar mai împlini Scripturile, că aşa trebuie să fie?”
55 În ceasul acela, Isus a spus mulţimilor: „Aţi ieşit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să mă prindeţi. Zi de zi stăteam în templu, învăţând, şi nu m-aţi arestat.
56 Toate acestea s-au făcut ca să se împlinească Scripturile profeţilor”. Atunci, toţi discipolii, părăsindu-l, au fugit.

57 Cei care l-au arestat pe Isus l-au dus la marele preot Caiafa, unde se adunaseră cărturarii şi bătrânii.
58 Iar Petru l-a urmat de departe până în curtea marelui preot şi, intrând, s-a aşezat printre servitori ca să vadă sfârşitul.

59 Arhiereii şi tot Sinedriul căutau o mărturie falsă împotriva lui Isus ca să-l condamne la moarte,
60 dar nu găseau, deşi s-au prezentat mulţi martori falşi. În cele din urmă, au venit doi
61 şi au zis: „Acesta a spus: «Pot să distrug templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l reconstruiesc»”.
62 Ridicându-se, marele preot i-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva ta?”
63 Dar Isus tăcea. Atunci marele preot i-a zis: „Te conjur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu”.

64 Isus i-a răspuns: „Tu ai zis. Ba, vă spun:
de acum îl veţi vedea pe Fiul Omului
şezând la dreapta puterii
şi venind pe norii cerului”.
65 Atunci, marele preot şi-a sfâşiat hainele şi a spus: „A rostit o blasfemie. Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum aţi auzit blasfemia.
66 Cum vi se pare?” I-au răspuns: „Este vrednic de moarte!”

67 Atunci l-au scuipat în faţă şi l-au lovit cu pumnii; alţii l-au pălmuit,
68 spunând: „Profeţeşte-ne, Cristoase, cine este cel care te-a lovit?”

69 Iar Petru şedea afară, în curte. S-a apropiat de el o servitoare şi i-a zis: „Şi tu erai cu Isus Galileeanul”.
70 Dar el a negat înaintea tuturor, spunând: „Nu ştiu ce vorbeşti”.
71 În timp ce se îndrepta spre poartă, l-a văzut o alta şi a zis celor de acolo: „Acesta era cu Isus Nazarineanul”.
72 Dar el a negat din nou cu jurământ: „Nu-l cunosc pe omul acela”.
73 Puţin după aceea, s-au apropiat cei care erau acolo şi i-au zis lui Petru: „Într-adevăr, şi tu eşti dintre ei, pentru că şi accentul tău te trădează”.
74 Atunci a început să se blesteme şi să jure: „Nu-l cunosc pe omul acela”. Şi, îndată, a cântat cocoşul.
75 Atunci şi-a amintit Petru de cuvântul lui Isus care îi spusese: „Înainte de a cânta cocoşul, de trei ori mă vei renega”. Şi, ieşind afară, a plâns amar.