Nehemia
1
Cuvintele lui Nehemia, fiul lui Hacalia. În luna Chişleu, în al douăzecilea an, eram în fortăreaţa Susa.
Au venit Hanani, unul dintre fraţii mei, şi câţiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre iudeii scăpaţi care mai rămăseseră din captivitate şi despre Ierusalim.
Ei mi-au răspuns: „Cei care au rămas din captivitate sunt acolo, în provincie; sunt în mare necaz şi ruşine: zidurile Ierusalimului sunt dărâmate şi porţile sale sunt arse de foc”.
Când am auzit aceste lucruri, am stat jos, am plâns şi am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor
şi am zis: „Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeu mare şi înfricoşător, tu care păstrezi alianţa şi îndurarea faţă de cei care te iubesc şi păzesc poruncile tale!
Să fie, te rog, urechea ta atentă şi ochii tăi deschişi la rugăciunea pe care slujitorul tău ţi-o adresează acum, ziua şi noaptea, pentru fiii lui Israel, slujitorii tăi; mărturisesc păcatul pe care fiii lui Israel l-au făcut înaintea ta. Şi am păcătuit şi eu şi casa tatălui meu am păcătuit.
Ne-am purtat cu răutate împotriva ta şi nu am păzit poruncile, hotărârile şi judecăţile pe care i le-ai dat lui Moise, slujitorul tău.
Aminteşte-ţi de cuvintele pe care i le-ai spus lui Moise, slujitorul tău: «Dacă veţi fi infideli, vă voi împrăştia printre popoare.
Dar dacă vă veţi întoarce la mine, dacă veţi păzi poruncile mele şi le veţi împlini, atunci, chiar dacă veţi fi alungaţi până la marginea cerurilor, de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce la locul pe care l-am ales ca să-mi aşez acolo numele».
10 Ei sunt slujtorii tăi şi poporul tău pe care l-ai răscumpărat prin puterea ta cea mare şi cu braţul tău puternic.
11 Ah, Doamne! Să fie urechea ta atentă la rugăciunea slujitorului tău şi la rugăciunea slujitorilor tăi care doresc să se teamă de numele tău! Dă, te rog, succes slujitorului tău şi să găsesc bunăvoinţă înaintea acestui om!”. Eu eram paharnicul regelui.