1 Preamăriţi-l pe Domnul, pentru că este bun,
veşnică este îndurarea lui!
2 Aşa să spună cei răscumpăraţi de Domnul,
cei pe care i-a eliberat din mâna duşmanului,
3 pe care i-a adunat din toate ţările:
de la răsărit şi de la apus,
de la miazănoapte şi de la miazăzi;
4 pribegeau prin pustiu, străbăteau căi neumblate
şi nu găseau drumul spre vreo cetate în care să poată locui;
5 sufereau de foame şi de sete;
viaţa se stingea în ei.
6 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul cel drept,
ca să ajungă într-o cetate în care să poată locui.
8 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
9 Căci el a potolit setea sufletului însetat
şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.
10 Ei locuiau în întuneric şi în umbra morţii,
robi ai sărăciei şi încătuşaţi în lanţuri,
11 căci s-au revoltat împotriva cuvintelor lui Dumnezeu
şi au dispreţuit planul Celui Preaînalt.
12 El le-a zdrobit inima în necazuri,
cădeau şi nimeni nu le venea în ajutor.
13 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
14 i-a scos din întuneric şi din umbra morţii
şi lanţurile lor le-a rupt.
15 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
16 Căci a sfărâmat porţile de aramă
şi a frânt zăvoarele de fier.
17 Şi-au pierdut minţile pe calea fărădelegii
şi din cauza nelegiuirilor lor au ajuns nenorociţi,
18 sufletul lor era dezgustat de orice hrană
şi au ajuns până la porţile morţii.
19 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
20 a trimis Cuvântul său şi i-a vindecat,
i-a scăpat de la nimicire.
21 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
22 Să-i aducă jertfe de mulţumire
şi să vestească faptele lui în cântece de bucurie!
23 Cei care plecau pe mare în corăbii
şi făceau negoţ pe apele cele mari,
24 ei au văzut lucrările Domnului
şi minunile lui în adâncuri.
25 El a poruncit şi s-a pornit furtuna
care a ridicat valurile mării:
26 se suiau spre ceruri,
se prăbuşeau în adâncuri; sufletul lor se topea de groază.
27 Se clătinau şi se împleticeau ca un om beat
şi toată priceperea lor pierise.
28 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul
şi i-a mântuit din necazurile lor;
29 a domolit furtuna
şi valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniştit
şi el i-a condus la portul dorit.
31 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul fiilor oamenilor.
32 Să-l preamărească în adunarea poporului
şi să-l laude în sfatul bătrânilor.
33 El a schimbat râurile în loc uscat
şi izvoarele de apă în pământ arid,
34 pământul roditor, în sărătură,
din cauza răutăţii locuitorilor lui.
35 Dar a preschimbat pustiul în întindere de apă
şi pământul uscat în izvoare de apă
36 şi i-a făcut să se aşeze acolo pe cei înfometaţi,
iar ei au construit o cetate unde să locuiască.
37 Au semănat ogoare şi au sădit vii
şi ele au adus roade îmbelşugate.
38 I-a binecuvântat şi ei s-au înmulţit
şi nu a lăsat să se reducă numărul animalelor lor.
39 Apoi a scăzut numărul lor şi au fost abătuţi
din cauza oprimării, a relelor şi a suferinţelor.
40 A revărsat dispreţul asupra conducătorilor,
i-a făcut să rătăcească printr-un pustiu fără drumuri.
41 Dar l-a ridicat pe cel sărman din necaz
şi a făcut familiile numeroase ca turmele.
42 Cei drepţi vor vedea şi se vor bucura
şi orice nelegiuit îşi va închide gura.
43 Cine-i înţelept să ia aminte la acestea
şi va înţelege bunătatea Domnului.