138
1 Al lui David.
Te laud, Doamne, din toată inima,
pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele. Îţi cânt înaintea îngerilor.
2 Mă prostern spre templul tău cel sfânt,
laud numele tău
pentru bunătatea şi fidelitatea ta, căci ţi s-a mărit faima
prin împlinirea făgăduinţelor tale.
3 În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat,
m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.
4 Toţi împăraţii pământului, Doamne, te vor lăuda,
când vor auzi cuvintele gurii tale.
5 Ei vor cânta căile Domnului,
căci mare este slava Domnului.
6 Oricât de sus ar fi Domnul,
el îl vede pe cel umil
şi îl recunoaşte din depărtare pe cel îngâmfat.
7 Chiar dacă trebuie să trec printr-o mare strâmtorare,
tu mă faci să trăiesc, în ciuda mâniei duşmanilor mei; tu îţi întinzi mâna
şi dreapta ta mă mântuieşte.
8 Domnul va duce la bun sfârşit
ceea ce a început pentru mine. Doamne, bunătatea ta este veşnică. Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale.