141
1 Psalm. Al lui David.
Strig către tine, Doamne,
vino degrabă în ajutorul meu, pleacă-ţi urechea la glasul meu când te chem.
2 Rugăciunea mea să se înalţe spre tine
ca fumul de tămâie, ridicarea mâinilor mele să fie în faţa ta ca jertfa de seară.
3 Pune, Doamne, strajă gurii mele
şi păzeşte uşa buzelor mele.
4 Să nu mi se plece inima spre vreun lucru rău,
spre uneltiri nelegiuite, împreună cu făcătorii de rele;
să nu mă înfrupt din bunătăţile lor!
5 Să mă lovească cel drept
şi cel credincios să-mi facă reproşuri, nu-mi voi mai turna niciodată pe cap
untdelemn înmiresmat şi rugăciunea mea va fi continuă
împotriva răutăţilor lor.
6 Judecătorii lor să fie aruncaţi de pe stânci
atunci vor auzi cuvintele mele, că sunt plăcute.
7 Cum se brăzdează şi se spintecă pământul,
aşa ne-au risipit oasele în gura locuinţei morţilor.
8 Doamne Dumnezeule,
către tine sunt îndreptaţi ochii mei, la tine caut adăpost; fii apărătorul sufletului meu.
9 Păzeşte-mă de laţul pe care mi l-au întins
şi de cursa făcătorilor de rele!
10 Să cadă cei răi în laţurile lor, în timp ce eu să trec neatins.