1 Maestrului de cor. Yedutun. Psalm. Al lui David.
2 Mi-am zis: „Voi veghea asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba mea. Voi pune pază gurii mele
cât timp cel nelegiuit îmi va sta împotrivă”.
3 Am stat mut, în tăcere;
am tăcut chiar când era vorba de bine şi durerea mea s-a înteţit.
4 S-a înfierbântat în mine inima mea
şi în cugetul meu a izbucnit focul. Atunci mi-am dat drumul limbii:
5 „Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârşitul meu
şi care este lungimea zilelor mele, ca să ştiu cât de scurtă-i viaţa mea.
6 Iată, tu ai dat zilelor mele
o lungime de câteva palme şi durata vieţii mele e ca un nimic în faţa ta.
Într-adevăr, e doar deşertăciune
tot omul care trăieşte Selah
7 şi ca o umbră este omul care trece.
Da, în zadar se zbuciumă;
strânge comori şi nu ştie pentru cine le adună”.
8 Iar acum, ce pot să mai aştept, Doamne?
Nădejdea mea este numai la tine.
9 De toate fărădelegile mele mântuieşte-mă,
să nu mă faci de ocara celui fără minte.
10 Am tăcut şi nu mi-am deschis gura,
căci tu eşti cel care faci toate.
11 Depărtează de la mine loviturile tale;
de apăsarea mâinii tale sunt zdrobit.
12 Prin pedepsele pentru păcat, tu îl corijezi pe om;
ca molia îi distrugi tot ce şi-ar putea dori.
într-adevăr, tot omul este deşertăciune! Selah
13 Ascultă, Doamne, rugăciunea mea
şi pleacă-ţi urechea la strigarea mea, nu fi surd la lacrimile mele, căci sunt străin înaintea ta, un trecător, ca toţi părinţii mei.
14 Întoarce-ţi privirea de la mine, ca să mă înseninez,
înainte de a mă duce şi de a nu mai fi!