1 Maestrului de cor. Yedutun. Al lui Asaf. Psalm.
2 Îmi îndrept glasul spre Domnul şi strig,
îmi îndrept glasul spre Dumnezeu şi el îşi pleacă urechea spre mine.
3 În ziua încercării mele, l-am căutat pe Dumnezeu,
mi-am ridicat mâinile mele toată noaptea şi n-am obosit; sufletul meu refuză orice mângâiere.
4 Îmi aduc aminte de Dumnezeu şi gem,
mă frământ şi duhul mi se sfârşeşte! Selah
5 Ai ţinut deschise pleoapele ochilor mei,
sunt tulburat şi nu pot să vorbesc.
6 M-am gândit la zilele de demult,
la anii veacurilor de odinioară.
7 Noaptea îmi revine un cântec în inimă,
mă gândesc la el şi sufletul meu se întreabă:
8 Oare Domnul ne va respinge pentru vecie,
nu va mai fi niciodată binevoitor faţă de noi?
9 Oare a încetat pentru totdeauna îndurarea lui,
s-a sfârşit cuvântul lui din neam în neam?
10 A uitat oare Dumnezeu milostivirea,
ori şi-a închis iubirea sa în mânie? Selah
11 Şi am zis: „Aceasta este rana mea:
dreapta Celui Preaînalt a slăbit!”
12 Îmi voi aminti faptele Domnului
şi îmi voi aminti de la capăt minunile lui.
13 Mă voi gândi la toate lucrările tale,
voi medita la toate faptele tale minunate.
14 Dumnezeule, calea ta este sfântă!
Care dumnezeu este atât de mare ca Dumnezeul nostru?
15 Tu eşti Dumnezeul care faci minuni,
tu ţi-ai arătat puterea printre popoare.
16 Cu puterea ta l-ai eliberat pe poporul tău,
pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif. Selah
17 Te-au văzut apele, Dumnezeule,
te-au văzut apele şi s-au tulburat şi adâncurile s-au mişcat.
18 Norii au revărsat ape,
cerurile au dat drumul la tunete
şi săgeţile tale au ţâşnit în toate direcţiile.
19 Glasul tunetului tău se rostogolea în vârtej
şi fulgerele tale luminau lumea; pământul s-a tulburat şi s-a cutremurat
20 În mare este calea ta
şi cărările tale, în ape multe, şi urmele tale nu se cunosc.
21 Ai călăuzit poporul tău ca pe o turmă, cu mâna lui Moise şi a lui Aron.