1 Dumnezeule, care faci dreptate, Doamne,
Dumnezeule, care faci dreptate, arată-te!
2 Ridică-te, tu, care judeci pământul,
dă-le celor mândri plata cuvenită!
3 Până când, Doamne, păcătoşii,
până când păcătoşii vor triumfa?
4 Ei bârfesc şi vorbesc cu îngâmfare,
toţi făcătorii de rele se laudă,
5 calcă în picioare poporul tău, Doamne,
şi asupresc moştenirea ta.
6 Măcelăresc pe văduvă şi pe cel străin
şi dau la moarte pe cel orfan.
7 Şi spun: „Domnul nu vede,
Dumnezeul lui Iacob nu înţelege!”
8 Înţelegeţi voi, voi cei lipsiţi de minte din popor!
Când veţi deveni înţelepţi, nebunilor?
9 Cel care a plantat urechea oare nu aude?
Cel care a modelat ochiul oare nu vede?
10 Cel care conduce popoarele oare nu pedepseşte,
el, care a dat omului cunoaşterea?
11 Domnul cunoaşte gândurile oamenilor:
ştie că sunt zadarnice.
12 Fericit este omul pe care îl călăuzeşti tu, Doamne,
pe care îl înveţi legea ta,
13 pentru ca să-l păstrezi netulburat în ziua nenorocirii,
până se va săpa groapa păcătosului.
14 Pentru că Domnul nu respinge poporul său
şi nu părăseşte moştenirea sa.
15 Se va face judecată după dreptate
şi o vor urma toţi cei cu inima curată.
16 Cine se va ridica pentru mine împotriva celor răi?
Cine îmi va sta alături
împotriva celor ce fac fărădelege?
17 Dacă Domnul nu mi-ar fi venit în ajutor,
sufletul meu ar fi ajuns curând în locuinţa tăceri
18 Când spun: „Mi se clatină piciorul!”,
îndurarea ta, Doamne, mă susţine.
19 Când multe gânduri negre se frământă în inima mea,
mângâierile tale îmi înviorează sufletul.
20 Oare îţi vei face aliat un tribunal al nelegiuirii
care pricinuieşte nenorocire, împotriva legii?
21 Se năpustesc asupra vieţii celui drept
şi osândesc sânge nevinovat.
22 Dar Domnul este loc de refugiu pentru mine
şi Dumnezeul meu, stâncă de apărare,
23 şi va întoarce asupra lor nelegiuirea lor
şi din cauza răutăţii lor îi va nimici,
îi va nimici Domnul, Dumnezeul nostru.