16
Au adus arca lui Dumnezeu şi au stabilit-o în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru ea; apoi au adus arderi de tot şi jertfe de împăcare înaintea lui Dumnezeu.
Când David a terminat de adus arderea de tot şi jertfele de împăcare, a binecuvântat poporul în numele Domnului.
Apoi a împărţit tuturor celor din Israel, bărbaţi şi femei, fiecăruia câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de stafide.
A pus înaintea arcei Domnului dintre leviţi ca să slujească, să amintească, să-l preamărească şi să-l laude pe Domnul Dumnezeul lui Israel:
Asaf, căpetenia; Zaharia, al doilea; Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel. Ei aveau instrumente: alăute şi harpe. Iar Asaf cânta la cimbale.
Benaia şi Iahaziel, preoţii, [sunau] mereu din trâmbiţe înaintea arcei alianţei lui Dumnezeu.
Atunci, în ziua aceea, David a rânduit pentru prima oară ca Asaf şi fraţii lui să-l preamărească pe Domnul.
Lăudaţi-l pe Domnul, preamăriţi numele lui!
Faceţi cunoscute printre popoare
faptele sale minunate!
Cântaţi-i, cântaţi imnuri de bucurie!
Meditaţi la toate minunile sale!
10 Lăudaţi-vă cu numele lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor care-l caută pe Domnul!
11 Alergaţi la Domnul şi la ajutorul lui,
căutaţi întotdeauna faţa lui!
12 Aduceţi-vă aminte de semnele minunate
pe care le-a făcut,
de minunile sale
şi de judecăţile gurii lui.
13 Voi, descendenţa lui Israel, slujitorul său,
fiii lui Iacob, aleşii lui.
14 El, Domnul este Dumnezeul nostru;
judecăţile lui sunt lege pentru tot pământul.
15 Aduceţi-vă aminte totdeauna de alianţa sa,
de cuvântul pe care l-a dat la mii de generaţii!
16 De [alianţa] pe care a încheiat-o cu Abraham,
de jurământul pe care i l-a făcut lui Isaac.
17 Pe care l-a făcut lege pentru Iacob,
alianţă veşnică pentru Israel.
18 Şi a zis: „Ţie îţi dau ţara Canaanului,
partea ta de moştenire”.
19 Pe când eraţi în număr mic,
puţini şi străini acolo.
20 Şi mergeau de la un neam la altul,
dintr-un regat la un alt popor.
21 Nu a îngăduit nimănui să-i asuprească
şi de dragul lor a pedepsit şi regi.
22 „Nu vă atingeţi de unşii mei, de profeţi,
şi nu le faceţi [niciun] rău”.
23 Cântaţi Domnului, tot pământul!
Vestiţi din zi în zi mântuirea lui!
24 Vestiţi printre neamuri slava lui,
tuturor popoarelor, minunile sale!
25 Pentru că mare este Domnul
şi vrednic de laudă.
Mai de temut este el decât toţi zeii.
26 Căci toţi zeii popoarelor sunt deşertăciune,
Domnul însă a făcut cerurile.
27 Strălucirea şi măreţia sunt înaintea feţei sale,
tăria şi bucuria sunt în lăcaşul său.
28 Daţi Domnului, voi, familiile popoarelor,
daţi Domnului mărire şi putere!
29 Daţi Domnului gloria numelui său!
Aduceţi ofrande şi veniţi înaintea lui!
Închinaţi-vă înaintea Domnului
îmbrăcaţi în podoabe sfinte!
30 Cutremură-te înaintea lui, tot pământul,
el a aşezat pământul pe temelii solide!
31 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul!
Să se spună printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”.
32 Să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea,
să exulte câmpia şi tot ceea ce este în ea!
33 Atunci, vor tresălta de bucurie copacii pădurilor
în faţa Domnului, care vine să judece pământul.
34 Lăudaţi-l pe Domnul, căci este bun,
căci veşnică este îndurarea lui!
35 Spuneţi: „Mântuieşte-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
şi ne adună dintre popoare!
Ca să preamărim numele tău cel sfânt
şi să ne mândrim lăudându-te pe tine”.
36 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel
din veac şi până-n veac!
Să zică tot poporul: „Amin!”. Să-l laude pe Domnul!
37 [David] i-a lăsat acolo, înaintea arcei alianţei Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui ca să slujească mereu înaintea arcei, după necesitatea fiecărei zile.
38 [I-a lăsat] pe Obed-Edom şi pe Hosa cu fraţii lor: şaizeci şi opt [de oameni]; pe Obed-Edom, fiul lui Ieditun, şi pe Hosa, ca uşieri.
39 Pe Sadoc, preotul, şi pe fraţii lui, preoţii, [i-a pus] înaintea sanctuarului Domnului, pe înălţimea care este în Gabaon
40 ca să aducă mereu arderi de tot Domnului pe altarul arderilor de tot, dimineaţa şi seara, şi [să împlinească] tot ceea ce este scris în legea Domnului pe care a poruncit-o pentru Israel.
41 Cu ei erau Heman şi Iedutun şi ceilalţi care fuseseră aleşi şi numiţi pe nume ca să-l laude pe Domnul, căci veşnică este îndurarea lui.
42 Cu ei erau Heman şi Iedutun, care aveau trâmbiţe şi cimbale pentru cei care sunau din ele şi instrumente pentru cântări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau uşieri.
43 Tot poporul s-a dus fiecare la casa lui. Iar David s-a întors să-şi binecuvânteze casa.