1 Când David s-a aşezat în casa lui, i-a zis lui Natan, profetul: „Iată, eu locuiesc în casă de cedru, pe când arca alianţei Domnului este într-un cort!”.
2 Natan i-a răspuns lui David: „Tot ceea ce este în inima ta, fă, căci Dumnezeu este cu tine!”.
3 Dar în acea noapte, cuvântul Domnului [i-a fost adresat] lui Natan:
4 „Mergi şi spune-i lui David, slujitorul meu: «Aşa vorbeşte Domnul: ‹Nu tu îmi vei construi o casă pentru ca să locuiesc.
5 Căci eu nu am locuit într-o casă din ziua în care l-am scos pe Israel [din Egipt] până în ziua de azi, ci am fost din cort în cort şi în sanctuar.
6 Oriunde am mers cu tot Israelul, am spus eu vreun cuvânt unui judecător căruia i-am poruncit să păstorească poporul meu, zicând: ‘De ce nu-mi construiţi o casă de cedru?’› ».
7 Acum, aşa să-i spui slujitorului meu David: «Aşa vorbeşte Domnul Sabaot: ‘Eu te-am luat de la păşune, din urma turmei, ca să fii conducător peste poporul meu Israel;
8 am fost cu tine oriunde ai mers, i-am nimicit pe toţi duşmanii tăi dinaintea ta şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari care sunt pe pământ;
9 voi fixa un loc pentru poporul meu, Israel, şi-l voi sădi, vor locui acolo şi nu vor mai fi mutaţi; fiii răutăţii nu-l vor mai tulbura ca mai înainte,
10 ca în zilele când am pus judecători peste poporul meu, Israel. Îi voi umili pe toţi duşmanii tăi şi te voi face mare. Domnul îţi va zidi o casă.
11 Când ţi se vor împlini zilele ca să mergi cu părinţii tăi, voi stabili după tine descendenţa ta, care va fi dintre fiii tăi, şi voi întări domnia lui.
12 El îmi va zidi o casă, iar eu îi voi întări tronul pentru totdeauna.
13 Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu; nu voi îndepărta îndurarea mea de la el aşa cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta.

14 Îl voi stabili în casa mea, în împărăţia mea pentru totdeauna, iar tronul său va fi stabil pentru totdeauna»”.

15 Natan i-a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată această viziune.

16 Regele David a mers, a stat înaintea Domnului şi a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, că m-ai adus până aici?
17 Şi aceasta a fost puţin în ochii tăi, Dumnezeule! Tu vorbeşti despre casa slujitorului tău pentru viitor şi mă priveşti ca pe un om de rang înalt, Doamne Dumnezeule!
18 Ce ar putea să-ţi mai adauge David pentru gloria [dată] slujitorului tău? Tu îl cunoşti pe slujitorul tău.
19 Doamne, de dragul slujitorului tău şi după inima ta ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să se cunoască toate măreţiile [tale].
20 Doamne, nimeni nu este ca tine şi nu este alt Dumnezeu în afară de tine după tot ce am auzit cu urechile noastre.
21 Cine este ca poporul tău, Israel, singurul popor de pe pământ pe care Dumnezeu a mers să-l răscumpere ca să fie poporul său şi să-ţi faci un nume mare şi înfricoşător, alungând popoare dinaintea poporului tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?
22 L-ai făcut pe poporul tău, Israel, [să fie] poporul tău pentru totdeauna, iar tu, Doamne, eşti Dumnezeu pentru el.
23 Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit despre slujitorul tău şi despre casa lui să fie întărit pentru totdeauna şi fă aşa cum ai spus!
24 Să fie întărit şi numele tău să fie mărit pentru totdeauna, spunându-se: «Domnul Sabaot, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu pentru Israel!». Şi casa lui David, slujitorul tău, să fie întemeiată înaintea ta!
25 Căci tu, Dumnezeul meu, ai descoperit urechilor slujitorului tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit slujitorul tău să se roage înaintea ta.
26 Acum, Doamne, tu eşti Dumnezeu şi ai vestit slujitorului tău acest bine.
27 Binevoieşte să binecuvântezi casa slujitorului tău ca să fie pentru totdeauna înaintea ta! Căci tu, Doamne, ai binecuvântat-o şi va fi binecuvântată în veci”.