1 Revelaţia lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o ca să arate slujitorilor săi cele ce trebuie să aibă loc în curând. El a făcut-o cunoscută trimiţând-o prin îngerul lui, slujitorului său Ioan,
2 care a mărturisit că toate câte le-a văzut sunt cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Isus Cristos.
3 Fericit cel care citeşte şi cei care ascultă cuvintele profeţiei şi ţin cele scrise într-însa, căci timpul este aproape.

4 Ioan, către cele şapte Biserici care sunt în Asia: Har vouă şi pace de la cel care este, care era şi care vine; şi de la cele şapte duhuri care sunt înaintea tronului său;
5 şi de la Isus Cristos, martorul cel credincios, primul născut dintre cei morţi şi Domnul regilor pământului.

Celui care ne iubeşte şi ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele său
6 şi ne-a făcut o împărăţie, preoţi pentru Dumnezeu şi Tatăl său, lui să-i fie gloria şi puterea în vecii vecilor. Amin!
7 Iată că vine pe nori
şi orice ochi îl va vedea
chiar şi cei care l-au străpuns;
şi vor izbucni în plâns din cauza lui
toate triburile pământului.
Da. Amin!

8 „Eu sunt alfa şi omega, spune Domnul Dumnezeu, cel care este, care era şi care vine, Atotputernicul”.
9 Eu, Ioan, fratele vostru şi părtaş cu voi la încercarea, la împărăţia şi la statornicia în Isus, mă aflam pe insula numită Patmos din cauza cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturisirii lui Isus.
10 În ziua Domnului, am fost [răpit] în Duh şi am auzit în urma mea un glas puternic, ca de trâmbiţă,
11 care spunea: „Ceea ce vezi, scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea”.

12 M-am întors să văd [al cui este] glasul care-mi vorbea şi, întorcându-mă, am văzut şapte candelabre de aur,
13 iar în mijlocul candelabrelor [pe cineva] ca un fiu al omului îmbrăcat cu un veşmânt lung şi încins la piept cu un brâu de aur.
14 Capul lui şi părul alb era ca lâna albă, ca zăpada, şi ochii lui ca flacăra focului,
15 picioarele lui asemenea bronzului ca într-un cuptor arzând, iar glasul lui ca un vuiet de ape multe.
16 El ţinea în mâna lui dreaptă şapte stele, iar din gura lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri; faţa lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea sa.

17 Când l-am văzut, am căzut la picioarele lui ca mort, dar el şi-a pus [mâna] dreaptă peste mine, spunându-mi: „Nu te teme! Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă
18 şi cel viu. Am fost mort şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu am cheile morţii şi ale locuinţei morţilor.
19 Aşadar, scrie cele pe care le-ai văzut, cele ce sunt şi cele ce vor veni după acestea.
20 Taina celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă şi a celor şapte candelabre este: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar cele şapte candelabre sunt cele şapte Biserici”.