20
Acolo era un om de nimic al cărui nume era Şeba, fiul lui Bicri din Beniamin. El a sunat din trâmbiţă şi a zis:
„Noi n-avem nici o parte cu David,
nicio moştenire cu fiul lui Iese!
Fiecare la cortul său, Israele!”.
Toţi bărbaţii lui Israel au plecat de la David şi l-au urmat pe Şeba, fiul lui Bicri. Dar oamenii lui Iuda s-au alipit de regele lor de la Iordan şi până la Ierusalim.
David a venit în casa lui la Ierusalim. Regele le-a luat pe cele zece concubine pe care le lăsase pentru paza casei şi le-a pus într-o casă păzită. S-a îngrijit de ele, dar nu a intrat la ele. Au rămas închise până în ziua morţii lor, fiind ca văduve.
Regele i-a zis lui Amasa: „Adună-i la mine pe toţi oamenii lui Iuda peste trei zile. Şi tu să fii aici!”.
Amasa a plecat să-i adune pe cei din Iuda; însă a întârziat peste timpul hotărât.
David i-a zis lui Abişai: „Şeba, fiul lui Bicri, poate să ne facă mai mult rău decât Absalom. Ia-i tu pe slujitorii stăpânului tău şi urmăreşte-l ca să nu găsească cetăţi întărite şi să se salveze din ochii noştri!”.
Oamenii lui Ioab, chereteii, peleteii şi toţi cei viteji au ieşit. Au plecat din Ierusalim ca să-l urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
Când erau lângă piatra cea mare care este la Gabaon, Amasa a ajuns înaintea lor. Ioab era îmbrăcat cu haina şi încins cu sabia, care atârna la şold, în teaca ei în care intra şi ieşea [foarte uşor].
Ioab i-a zis lui Amasa: „Eşti bine, fratele meu?”. Şi l-a apucat cu mâna dreaptă de barbă pe Amasa ca să-l sărute.
10 Amasa n-a luat în seamă sabia care era în mâna lui Ioab. Ioab l-a lovit cu ea în burtă şi i-a vărsat măruntaiele pe pământ; nu [a mai fost nevoie] de a doua [lovitură] şi a murit. Iar Ioab şi Abişai, fratele lui, l-au urmărit pe Şeba, fiul lui Bicri.
11 Un om dintre slujitorii lui Ioab a stat lângă [corpul lui Amasa] şi a zis: „Cine îl preferă pe Ioab şi cine îl preferă pe David să-l urmeze pe Ioab!”.
12 Amasa se rostogolea în sânge în mijlocul drumului. Dar omul acela a văzut că tot poporul se oprea, l-a tras pe Amasa de pe drum pe câmp şi a aruncat o mantie peste el când a văzut că toţi cei care ajungeau lângă el se opreau.
13 După ce a fost luat din drum, toţi oamenii care erau după Ioab au plecat să-l urmărească pe Şeba, fiul lui Bicri.
14 Au trecut prin toate triburile lui Israel, spre Abel-Bet-Maaca. Toţi cei din Berim s-au adunat şi au mers şi ei în urma lui.
15 Au venit şi au asediat Abel-Bet-Maaca; au construit împotriva cetăţii un val [de pământ] lângă fortăreaţă. Tot poporul care era cu Ioab lovea în zid ca să-l facă să cadă.
16 Atunci a strigat o femeie înţeleaptă din cetate: „Ascultaţi, ascultaţi! Spuneţi-i, vă rog, lui Ioab: «Apropie-te până aici, căci vreau să-ţi vorbesc!»”.
17 El s-a apropiat de ea, iar femeia a zis: „Tu eşti Ioab?”. El i-a răspuns: „Eu sunt”. Ea i-a zis: „Ascultă cuvintele slujitoarei tale!”. El i-a răspuns: „Ascult”.
18 Şi ea i-a zis: „Odinioară era obiceiul să se spună: «Întrebaţi în Abel!», şi se sfârşea aşa.
19 Eu sunt dintre cei care caută pacea şi adevărul în Israel, iar tu cauţi să faci să piară o cetate şi o mamă în Israel? De ce vrei să nimiceşti moştenirea Domnului?”.
20 Ioab a răspuns: „Departe, departe de mine să nimicesc sau să distrug!
21 Nu este aşa! Ci un om din muntele Efraim, Şeba, fiul lui Bicri, şi-a ridicat mâna împotriva regelui David. Daţi-l numai pe el şi voi pleca de lângă cetate!”. Femeia i-a zis lui Ioab: „Iată, capul îţi va fi aruncat peste zid”.
22 Femeia s-a dus la tot poporul în înţelepciunea ei. I-au tăiat capul lui Şeba, fiul lui Bicri, şi i l-au aruncat lui Ioab. A sunat din trâmbiţă, iar ei s-au împrăştiat de lângă cetate şi fiecare [a mers] la cortul lui. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim, la rege.
23 Ioab era [comandant] peste toată armata lui Israel; iar Benaia, fiul lui Iehoiada, era [comandant] peste cheretei şi peletei;
24 Adoram, peste muncile forţate; Iosafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;
25 Şeia era secretar; Sadoc şi Abiatar erau preoţi.
26 Şi Ira din Iair era preot pentru David.