1 Domnul l-a creat pe om din pământ
şi iarăşi l-a făcut să se întoarcă în el.
2 Le-a dat [oamenilor] zile numărate şi u timp,
le-a dat putere asupra celor care sunt pe [pământ].
3 Asemenea lui însuşi i-a îmbrăcat cu putere
şi i-a făcut după chipul lui.
4 A pus teamă de el în toată făptura,
ca să stăpânească peste animale şi păsări.
5 Le-a dat folosirea celor cinci lucrări ale Domnului,
împărţind, le-a dăruit pe a şasea – mintea –
şi pe a şaptea – cuvântul – ca interpret al lucrărilor sale.
6 Le-a dat voinţă, limbă şi ochi,
urechi şi inimă pentru a cugeta.
7 I-a umplut de cunoaşterea înţelegerii
şi le-a arătat cele bune şi cele rele.
8 A pus teama de el în inimile lor,
ca să le arate măreţia faptelor sale.
Şi le-a dat să se laude cu minunile lui de-a lungul veacurilor.
9 Vor lăuda numele său cel sfânt,
10 ca să povestească măreţiile faptelor lui.
11 A pus înaintea lor cunoaşterea
şi legea vieţii le-a dat-o ca moştenire,
ca să ştie că sunt muritori cei care există acum.
12 A stabilit cu ei o alianţă veşnică
şi le-a arătat judecăţile sale.
13 Ochii lor au văzut măreţia gloriei
şi urechea lor a auzit gloria glasului său.
14 Le-a spus: „Feriţi-vă de orice nedreptate!”
şi le-a dat porunci fiecăruia cu privire la aproapele său.
15 Căile lor sunt înaintea lui întotdeauna,
nu vor fi ascunse de ochii lui.
16 Drumurile lor, încă din tinereţe, au fost [îndreptate] spre rele
şi nu au putut, în loc de piatră, să facă inimile lor de carne.
17 La împărţirea neamurilor de pe întregul pământ,
pentru fiecare neam a astabilit un conducător
şi partea Domnului este Israel.
18 Fiind întâiul născut, i-a dat educaţie
şi, împărţind lumina iubirii, nu l-a părăsit.
19 Toate lucrările lor sunt ca soarele înaintea lui
şi ochii lui sunt neîncetat asupra căilor lor.
20 Nedreptăţile lor nu sunt ascunse de el
şi toate păcatele lor sunt înaintea Domnului.
21 Dar Domnul, fiind bun şi cunoscând ce a plăsmuit,
nu i-a părăsit, nu i-a abandonat, ci i-a cruţat.
22 Fapta bună a omului este ca un sigiliu cu el
şi binefacerea omului o păstrează ca pupila [ochiului],
împărţind fiilor săi şi fiicelor sale convertirea.
23 După acestea, se va ridica şi-i va răsplăti
şi va pune pe capul lor răsplata lor.
24 Totuşi, celor care se convertesc le-a dat întoarcerea
şi i-a mângâiat pe cei care au părăsit răbdarea.
25 Întoarce-te la Domnul şi părăseşte păcatele,
roagă-te în faţa lui şi micşorează piedicile!
26 Revino la Cel Preînalt şi întoarce-te de la nedreptate,
căci el conduce din întuneric la lumina mântuirii
şi urăşte mult ceea ce este abominabil!
27 Cine-l va lăuda pe Cel Preaînalt în locuinţa morţilor
şi cine-i va aduce recunoştinţă în locul celor vii!
28 Lauda piere de la cel mort ca şi cum n-ar fi;
cel viu şi sănătos îl va lăuda pe Domnul.
29 Cât de mare este milostivirea Domnului
şi îndurarea [lui] faţă de cei care se întorc la el!
30 Nu se poate să fie toate în oameni,
căci fiul omului nu este nemuritor!
31 Ce este mai luminos decât soarele?
Dar şi acesta încetează.
Carnea şi sângele reflectează la rău..
32 El cercetează puterea cerului înalt
şi toţi oamenii sunt pământ şi cenuşă.