1 S-a ridicat Ilie, profetul, ca un foc
şi cuvântul lui ardea ca o torţă.
2 A adus asupra lor foametea
şi, în zelul lui, i-a împuţinat.
3 Prin cuvântul Domnului a închis cerul
şi tot aşa a făcut să coboare de trei ori foc.
4 Cât de glorificat ai fost, Ilie, în minunile tale!
Cine se va lăuda că este asemenea ţie?
5 Tu l-ai făcut pe mort să se ridice din moarte
şi din locuinţa morţilor, prin cuvântul Celui Preaînalt.
6 Tu i-ai făcut pe regi să coboare spre pieire
şi pe cei glorificaţi, din patul lor.
7 Tu ai auzit pe Sinai mustrarea
şi pe Horeb, judecăţile răzbunării.
8 Tu ai uns regi spre răsplătire
şi profeţi,succesori după tine.
9 Ai fost ridicat într-un vârtej de foc,
în carul cu cai de flăcări.
10 Tu ai fost prescris cu mustrări pentru timpurile [viitoare],
ca să domoleşti mânia înaintea furiei,
ca să întorci inima tatălui către fiu
şi să restabileşti triburile lui Iacob.
11 Fericiţi cei care te-au văzut şi au adormit în iubire.
Căci şi noi vom trăi.

12 Când Ilie a fost acoperit de vârtej,
Elizeu a fost umplut duhul lui.
În zilele lui nu s-a clătinat în faţa vreunui principe
şi nimeni nu a fost prea mare pentru el.
13 Niciun lucru nu a fost prea mare pentru el
şi, în mormânt, trupul său a profeţit.
14 În viaţa lui a făcut minuni
şi, la sfârşit, minunate au fost faptele sale.
15 Cu toate acestea, poporul nu s-a convertit
şi nu s-au îndepărtat de păcatele lor
până când au fost scoşi din ţara lor
şi au fost împrăştiaţi pe tot pământul.
A rămas popor puţin şi un principe în casa lui David.
16 Unii dintre ei au făcut ceea ce este plăcut,
iar alţii au înmulţit păcatele.

17 Ezechia a întărit cetatea sa şi a adus în mijlocul ei apă;
a săpat cu fie ceea ce era abrupt şi a construit cisterne pentru apă.
18 În zilele lui, s-a ridicat Senaherib şi l-a trimis pe Rab-Şache.
[Acesta] a mers şi şi-a ridicat mâna împotriva Sionului
şi s-a semeţit în trufia lui.
19 Atunci s-au cutremurat inimile şi mâinile lor
şi au suferit precum cele care nasc.
20 Ei l-au invocat pe Domnul cel îndurător,
şi-au întins mâinile către el,
iar Cel Sfânt i-a ascultat din cer
şi i-a eliberat prin mâna lui Isaia.
21 A lovit tabăra asirienilor
şi îngerul lui i-a zdobit.

22 Ezechia a făcut ceea ce este plăcut Domnului
şi a rămas tare pe căile lui David, tatăl lui,
pe care i le-a poruncit Isaia,
profetul cel mare şi credibil în viziunile sale.
23 În zilele lui, soarele a dat înapoi
şi a prelungit viaţa regelui.
24 Prin măreţia duhului a văzut cele din urmă
şi i-a mângâiat pe cei care plângeau în Sion.
25 El a arătat cele care vor fi până în veac
şi cele ascunse, mai înainte ca ele să fi venit.