Faptele apostolilor
1
Teofile, am alcătuit cea dintâi istorisire despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni, de la început
până în ziua în care a fost înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse porunci apostolilor pe care-i alesese.
După ce suferise, El li S-a şi arătat viu prin multe dovezi convingătoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind despre lucrurile privitoare la împărăţia lui Dumnezeu;
Şi pe când era împreună cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte promisiunea Tatălui, pe care, le-a zis El, aţi auzit-o de la Mine;
căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.
Deci, pe când erau ei strânşi laolaltă, L-au întrebat, zicând: Doamne, în timpul acesta ai de gând să aşezi din nou împărăţia lui Israel?
Şi El le-a zis: Nu este treaba voastră să ştiţi timpurile sau vremurile, pe care Tatăl le-a hotărât prin însăşi autoritatea Sa;
ci voi veţi primi putere, când va veni Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria, şi până la marginile pământului;
Şi după ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, a fost înălţat şi un nor L-a ascuns din faţa ochilor lor.
10 Şi pe când se uitau ei ţintă la cer, pe când se înălţa El, iată, doi bărbaţi în veşminte albe au stat alături de ei
11 şi au zis: Bărbaţi galileeni, de ce staţi uitându-vă la cer? Acest Isus, care a fost înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer;
12 Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, departe cât un drum de ziua Sabatului;
13 Şi când au intrat în casă, s-au suit în camera de sus, unde stăteau. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov, fiul lui Alfeu şi Simon Zelotul şi Iuda, fratele lui Iacov;
14 Toţi aceştia, într-un gând, perseverau în rugăciune şi cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui;
15 Şi în zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul ucenicilor (numărul celor adunaţi laolaltă era de aproape o sută douăzeci) şi a zis:
16 Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura pe care Duhul Sfânt a spus-o mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a devenit călăuza celor care au prins pe Isus;
17 pentru că era numărat împreună cu noi şi a primit o parte în această slujbă,
18 (Omul acesta câştigase un ogor cu plata nelegiuirii, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s-au vărsat toate măruntaiele;
19 Şi lucrul acesta a ajuns cunoscut de toţi locuitorii din Ierusalim, aşa că ogorul acela a fost numit în limba lor: Acheldama, adică: Ogorul sângelui.)
20 Căci în cartea Psalmilor este scris: Locuinţa lui să rămână pustie şi nimeni să nu locuiască în ea; şi: Slujba lui s-o ia altul!
21 Trebuie deci ca, dintre bărbaţii care ne-au însoţit în tot timpul în care Domnul Isus a intrat şi a ieşit din mijlocul nostru,
22 începând de la botezul lui Ioan până în ziua când El a fost înălţat de la noi, unul din aceştia să fie, împreună cu noi, martor al învierii Lui;
23 Şi ei au propus pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, numit şi Iust, şi pe Matia;
24 Şi rugându-se, au zis: Tu, Doamne, care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care din aceşti doi l-ai ales
25 ca să primească partea în slujba şi apostolia aceasta din care a căzut Iuda, ca să meargă în locul lui;
26 Şi ei au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia; şi el a fost numărat cu cei unsprezece apostoli.