1 Apostolii şi fraţii care erau în Iudeea, au auzit că şi Neamurile au primit Cuvântul lui Dumnezeu.
2 Şi când Petru s-a suit la Ierusalim, cei circumcişi îl mustrau,
3 zicând: Ai intrat la oameni necircumcişi şi ai mâncat cu ei!
4 Dar Petru a început să le spună pe rând cele întâmplate, zicând:
5 Eram în cetatea Iope şi, pe când mă rugam, am căzut într-un extaz şi am avut o viziune: un vas ca o pânză mare, legată de cele patru colţuri, se cobora din cer şi a venit până la mine.
6 Când m-am uitat în ea, am văzut animalele cu patru picioare de pe pământ şi fiarele sălbatice şi târâtoarele şi păsările cerului.
7 Şi am auzit un glas, zicându-mi: Petre, scoală-te, taie şi mănâncă.
8 Dar eu am zis: Nicidecum, Doamne, căci nimic întinat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea.
9 Dar glasul mi-a răspuns iarăşi din cer: Ce a curăţat Dumnezeu, să nu numeşti întinat.
10 Şi aceasta s-a întâmplat de trei ori, apoi toate au fost ridicate iarăşi la cer.
11 Şi iată, îndată, trei bărbaţi, trimişi din Cezareea la mine, au stat la poarta casei în care eram.
12 Şi Duhul mi-a spus să plec cu ei, fără să am vreo îndoială. Aceşti şase fraţi m-au însoţit şi ei, şi am intrat în casa omului.
13 Şi el ne-a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui, care i-a zis: Trimite oameni la Iope şi adu-l pe Simon, care se numeşte Petru,
14 care-ţi va spune cuvinte prin care vei fi mântuit, tu şi toată casa ta.
15 Şi când am început să vorbesc, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, ca şi peste noi la început.
16 Atunci mi-am adus aminte de Cuvântul Domnului, cum a zis: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt;
17 Deci, dacă Dumnezeu le-a dat acelaşi dar ca şi nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?
18 După ce au auzit aceste lucruri, s-au liniştit şi au glorificat pe Dumnezeu, zicând: Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţa, spre viaţă.
19 Cei ce au fost împrăştiaţi după persecuţia care avuse loc împotriva lui Ştefan, au ajuns până în Fenicia şi în Cipru şi Antiohia, predicând Cuvântul numai iudeilor;
20 Dar unii din ei erau oameni din Cipru şi din Cirena, care, venind în Antiohia, au vorbit grecilor, predicând pe Domnul Isus;
21 Şi mâna Domnului era cu ei; şi un mare număr a crezut şi s-a întors la Domnul.
22 Şi vestea despre ei a ajuns la urechile bisericii din Ierusalim şi au trimis pe Barnaba la Antiohia;
23 Când a venit şi a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi i-a îndemnat pe toţi să rămână în Domnul cu inimă hotărâtă;
24 pentru că el era un om bun, plin de Duhul Sfânt şi de credinţă. Şi o mare mulţime s-a alăturat Domnului.
25 Atunci Barnaba s-a dus la Tars, ca să caute pe Saul;
26 şi, când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg ei s-au adunat în biserică şi au învăţat o mare mulţime. Şi pentru prima dată, ucenicii au fost numiţi creştini, în Antiohia.
27 Şi în zilele acelea s-au coborât nişte profeţi din Ierusalim la Antiohia;
28 Şi unul dintre ei, numit Agab, s-a ridicat şi a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare în toată lumea, care a şi fost în zilele domniei lui Claudiu Cezar.
29 Şi ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea,
30 ceea ce au şi făcut, şi l-au trimis bătrânilor prin mâinile lui Barnaba şi ale lui Saul.