1 Iar eu însumi, Pavel, vă rog prin blândeţea şi bunătatea lui Cristos, eu, cel umil când sunt de faţă în mijlocul vostru şi plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe.
2 Vă rog ca, atunci când voi fi de faţă, să nu mă faceţi să îndrăznesc cu acea încredere pe care mi-am propus s-o întrebuinţez împotriva unora care cred despre noi că am umbla potrivit cărnii.
3 Căci, cu toate că umblăm în carne, nu ne luptăm potrivit cărnii.
4 Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt carnale, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu, ca să surpe întăriturile,
5 răsturnând argumentele minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem rob ascultării de Cristos.
6 Şi când ascultarea voastră va fi făcută deplină, suntem gata să pedepsim orice neascultare.
7 Vă uitaţi la lucruri potrivit cu înfăţişarea lor? Dacă cineva crede că este al lui Cristos, să socotească iarăşi în sine însuşi că, după cum el este al lui Cristos, tot aşa suntem şi noi ai lui Cristos.
8 Căci chiar dacă m-aş lăuda ceva mai mult cu autoritatea noastră, pe care ne-a dat-o Domnul pentru zidire şi nu pentru dărâmarea voastră, tot nu mă voi ruşina.
9 Zic aşa ca să nu par că vreau să vă înfricoşez prin epistolele mele.
10 Pentru că epistolele lui, zic ei, sunt cu greutate şi pline de putere, dar când este de fată în trup este moale şi vorbirea lui dispreţuită;
11 Cine judecă aşa să ştie că, aşa cum suntem în cuvânt prin epistolele noastre, când nu suntem de faţă, tot aşa vom fi şi în faptă, când vom fi de faţă.
12 Căci nu îndrăznim să ne punem alături sau să ne comparăm cu acei care se laudă singuri. Dar ei, pentru că se măsoară cu ei înşişi şi se compară ei cu ei înşişi, nu sunt înţelepţi;
13 Noi însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în limitele câmpului pe care Dumnezeu ni l-a împărţit nouă – câmp care ajunge până la voi.
14 Căci nu ne întindem prea mult, (ca şi cum n-am fi ajuns la voi), căci noi am venit până la voi cu Evanghelia lui Cristos.
15 Nu ne lăudăm peste măsură, adică, nu ne lăudăm cu ostenelile altuia, ci avem speranţă că, dacă credinţa voastră creşte, veţi face să crească nespus de mult şi câmpul nostru de lucru;
16 Aşa că vom putea să predicăm Evanghelia şi în ţinuturile care sunt dincolo de voi, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia şi să ne lăudăm cu lucrurile făcute deja.
17 Ci, oricine se laudă, să se laude în Domnul.
18 Căci nu cine se laudă singur este găsit bun, ci acela pe care îl laudă Domnul.