1 O, de aţi putea suferi puţină nebunie din partea mea! Dar, de fapt, voi mă suferiţi!
2 Căci sunt gelos pentru voi cu o gelozie din Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Cristos ca pe o fecioară curată;
3 Dar mă tem ca nu cumva, după cum şarpele a amăgit pe Eva prin viclenia lui, gândurile voastre să fie rătăcite de la curăţia şi credincioşia care este în Cristos;
4 Căci, într-adevăr, dacă vine cineva să vă predice un alt Isus pe care noi nu L-am predicat, sau dacă primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă evanghelie pe care n-aţi primit-o, îl primiţi bine!
5 Căci socotesc că nu sunt cu nimic mai prejos de apostolii aceştia nespus de aleşi.
6 Chiar dacă sunt un neînvăţat în vorbire, nu sunt însă şi în cunoaştere; şi v-am arătat lucrul acesta în tot felul şi în orice privinţă;
7 Sau am făcut un păcat umilindu-mă eu însumi, ca voi să fiţi înălţaţi, şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?
8 Am despuiat alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.
9 Şi când am fost la voi şi am ajuns în nevoie, n-am fost povara nimănui, căci de nevoile mele s-au îngrijit fraţii care veniseră din Macedonia. Şi în toate m-am ferit, şi mă voi feri să vă fiu o povară;
10 Pe adevărul lui Cristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această laudă în ţinuturile Ahaiei;
11 De ce? Pentru că nu vă iubesc? Ştie Dumnezeu!
12 Dar ceea ce fac voi continua să fac, ca să retez prilejul celor ce caută un prilej ca să fie priviţi la fel ca noi în lucrurile cu care se laudă;
13 Căci oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Cristos.
14 Şi nu-i de mirare! Căci Satana însuşi se preface într-un înger de lumină;
15 De aceea, nu e mare lucru dacă şi lucrătorii lui se prefac în lucrători ai dreptăţii. Sfârşitul lor va fi după faptele lor.
16 Iarăşi spun: Să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altfel, primiţi-mă cel puţin ca pe unul nebun, ca să mă laud şi eu puţin.
17 Ceea ce spun în această îndrăzneală, ca să mă laud, n-o spun după cum ar spune Domnul, ci ca în nebunie.
18 De vreme ce mulţi se laudă potrivit cărnii, mă voi lăuda şi eu.
19 Căci voi suportaţi cu plăcere pe nebuni, voi care sunteţi înţelepţi!
20 Căci voi suferiţi, dacă vă robeşte cineva, dacă vă nimiceşte cineva, dacă ia cineva de la voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz!
21 Spre ruşinea noastră o spun, că am fost prea slabi! Dar în orice îndrăzneşte cineva – vorbesc în nebunie – îndrăznesc şi eu;
22 Sunt ei evrei? Şi eu sunt. Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt. Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu sunt.
23 Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi – eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în închisori, şi mai mult; în lovituri, peste măsură; deseori în pericole de moarte.
24 De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împrăştiat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea jefuitorilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;
27 În oboseală şi muncă, în nedormire de multe ori, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi în lipsă de îmbrăcăminte.
28 Pe lângă lucrurile din afară, zilnic mă apasă grija pentru toate bisericile.
29 Cine este slab şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat şi eu Să nu ard?
30 Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.
31 Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care este binecuvântat în veci, ştie că nu mint!
32 În Damasc, guvernatorul regelui Areta păzea cetatea damascenilor, ca să mă prindă,
33 dar am fost dat jos pe o fereastră, într-un coş, prin zid, şi am scăpat din mâinile lui.