10
În anul al treilea al lui Cirus, regele Persiei, s-a revelat un mesaj lui Daniel, al cărui nume era Beltşaţar. Mesajul acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire, dar el a înţeles mesajul şi a priceput viziunea.
În acele zile, eu, Daniel am jelit timp de trei săptămâni întregi.
N-am mâncat deloc mâncare gustoasă, şi carne şi vin n-au intrat în gura mea, şi nici nu m-am uns deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni.
Şi în a douăzeci şi patra zi a lunii întâi, când eram pe malul râului celui mare, adică Hidechel (Tigru),
am ridicat ochii, m-am uitat şi iată, acolo stătea un om îmbrăcat în haine de in şi încins la mijloc cu un brâu de aur din Ufaz.
Trupul lui era ca o piatră de crisolit. faţa îi strălucea ca fulgerul şi ochii îi erau ca nişte flăcări de foc, braţele şi picioarele sale, ca strălucirea bronzului lustruit, şi sunetul cuvintelor sale ca sunetul unei mari mulţimi.
Şi numai eu singur, Daniel, am văzut viziunea, căci oamenii care erau cu mine n-au văzut viziunea; dar au fost apucaţi de o mare spaimă şi au fugit să se ascundă!
Deci am rămas singur şi am văzut această mare viziune. Puterile m-au lăsat, culoarea mi s-a schimbat, faţa mi s-a sluţit şi mi-am pierdut orice vlagă.
Dar am auzit glasul cuvintelor lui; şi pe când auzeam glasul cuvintelor lui, am rămas cu faţa în jos într-un somn adânc, cu faţa la pământ.
10 Atunci iată, o mână m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe mâini şi pe genunchi.
11 Şi mi-a zis: Daniele, om preaiubit şi scump, ia aminte la cuvintele pe care ţi le voi spune şi stai drept, pentru că am fost trimis la tine. În timp ce îmi spunea aceste cuvinte, am stat în picioare, tremurând.
12 Atunci mi-a zis: Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintâi zi când ţi-ai pus inima ca să înţelegi aceste lucruri şi să te umileşti înaintea Dumnezeului tău, şi eu am venit din cauza cuvintelor tale.
13 Dar conducătorul împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile; dar iată că Mihail, unul dintre prinţii cei mai mari, a venit să mă ajute, căci am fost lăsat acolo singur cu împăraţii Persiei.
14 Acum vin să-ţi fac cunoscut ce se va întâmpla poporului tău în zilele de apoi, căci viziunea se referă la zilele din viitor.
15 Şi pe când îmi spunea el aceste lucruri, mi-am întors faţa spre pământ şi am tăcut.
16 Şi iată că cineva care avea înfăţişarea fiilor oamenilor, s-a atins de buzele mele; atunci am deschis gura şi am vorbit, zicând celui ce stătea înaintea mea: Domnul meu, viziunea aceasta m-a umplut de groază şi am pierdut orice putere!
17 Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit, şi nu mai am nici suflare!
18 Atunci cel ce avea înfăţişarea unui om m-a atins din nou şi m-a întărit.
19 Apoi mi-a zis: Nu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Întăreşte-te, da, întăreşte-te! Şi pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.
20 Atunci mi-a zis: Ştii de ce am venit la tine? Şi acum mă întorc să lupt împotriva conducătorului Persiei; şi când voi pleca, iată, va veni conducătorul Greciei!
21 Dar îţi voi spune ce este scris în Scripturile Adevărului. (Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de prinţul vostru, Mihail.