1 Regele Nebucadneţar a făcut un chip de aur, înalt de şaizeci de coţi şi lat de şase coţi; l-a ridicat în Valea Dura, în ţinutul Babilonului.
2 Şi regele Nebucadneţar a poruncit să cheme pe satrapi, pe administratori, pe guvernatori, pe consilieri, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, pe magistraţi şi pe toţi conducătorii ţinuturilor, ca să vină la sfinţirea chipului pe care-l înălţase regele Nebucadneţar.
3 Atunci satrapii, administratorii, guvernatorii, consilierii, vistiernicii, legiuitorii, judecătorii, magistraţii şi toţi conducătorii ţinuturilor s-au strâns la sfinţirea chipului pe care-l înălţase regele Nebucadneţar; şi s-au aşezat înaintea chipului pe care îl înălţase Nebucadneţar.
4 Atunci un crainic a proclamat cu glas tare: Vouă, popoare, naţiuni, oameni de toate limbile, vise porunceşte:
5 În clipa când veţi auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii şi al cimpoiului, în armonie pe tot felul de voci, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi chipului de aur, pe care l-a înălţat regele Nebucadneţar.
6 Şi oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.
7 De aceea, în clipa când au auzit toate popoarele sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului şi a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, naţiunile, oameni de orice limbă s-au aruncat cu faţa la pământ şi s-au închinat chipului de aur pe care-l înălţase regele Nebucadneţar.
8 Cu prilejul acesta, şi în aceeaşi vreme, câţiva caldei s-au apropiat şi au pârât pe iudei.
9 Ei au luat cuvântul şi au zis regelui Nebucadneţar: Să trăieşti veşnic, rege!
10 Ai dat o poruncă după care toţi cei ce vor auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului şi a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu faţa la pământ şi să se închine chipului de aur;
11 şi oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins.
12 Dar sunt nişte iudei cărora le-ai dat în grijă treburile ţinutului Babilonului, şi anume Şadrac, Meşac şi Abed-Nego; aceşti oameni, rege, n-au ţinut seama de tine. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi şi nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălţat tu!
13 Atunci Nebucadneţar, mâniat şi plin de furie, a dat poruncă să-i aducă pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi oamenii aceştia au fost aduşi îndată înaintea regelui.
14 Nebucadneţar a vorbit, zicându-le: Este adevărat Şadrac, Meşac şi Abed-Nego că nu slujiţi dumnezeilor mei şi nu vă închinaţi chipului de aur pe care l-am înălţat?
15 Acum fiţi gata şi când veţi auzi sunetul trompetei, al flautului, al lirei, al harpei, al psaltirii, al cimpoiului, în armonie pe tot felul de voci, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veţi închina, veţi fi aruncaţi îndată în mijlocul unui cuptor aprins! Şi care este dumnezeul acela care vă va scoate din mâna mea?
16 Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au răspuns şi au zis regelui Nebucadneţar: Nebucadneţar, n-avem nevoie să-ţi răspundem în această privinţă,
17 Dacă aşa stau lucrurile, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi El ne va scăpa din mâna ta, rege.
18 Şi chiar dacă nu ne va scoate, să-ţi fie de cunoscut, rege, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!
19 Atunci Nebucadneţar s-a umplut de furie şi expresia feţei lui s-a schimbat faţă de Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. El a vorbit şi a dat poruncă să încălzească cuptorul de şapte ori mai mult, decât cum se obişnuia să-l încălzească.
20 Şi a poruncit unora dintre cei mai voinici ostaşi din armata lui să lege pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego şi să-i arunce în cuptorul aprins.
21 Oamenii aceştia au fost legaţi în mantiile lor, în pantalonii lor, în turbanele lor şi în celelalte haine ale lor, şi au fost aruncaţi în mijlocul cuptorului aprins.
22 Pentru că porunca regelui fusese aspră şi cuptorul fusese încălzit peste măsură, flacăra a ucis pe toţi oamenii care aruncaseră în el pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego.
23 Dar aceşti trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au căzut legaţi în mijlocul cuptorului aprins.
24 Atunci regele Nebucadneţar s-a înspăimântat şi s-a ridicat repede. A luat cuvântul şi a zis consilierilor săi: N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi? Ei au răspuns şi au zis regelui: Adevărat, rege!
25 El a răspuns şi a zis: Priviţi! Văd patru oameni umblând dezlegaţi în mijlocul focului, şi nevătămaţi; şi chipul celui de al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!
26 Apoi Nebucadneţar s-a apropiat de gura cuptorului aprins şi a vorbit, zicând: Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt, ieşiţi afară şi veniţi aici! Şi Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au ieşit din mijlocul focului.
27 Şi satrapii, administratorii, guvernatorii şi consilierii regelui s-au adunat laolaltă şi au văzut că focul nu avusese nici o putere asupra trupului acestor oameni şi că nici părul capului lor nu se pârlise, hainele le rămăseseră neschimbate şi nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei.
28 Nebucadneţar a vorbit, zicând: Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său şi a eliberat pe slujitorii Lui care s-au încrezut în El, au călcat porunca regelui şi şi-au dat mai degrabă trupurile decât să slujească şi să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!
29 De aceea, iată ce poruncesc: orice om, din orice popor, naţiune sau limbă care va vorbi rău de Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, va fi făcut bucăţi şi casa lui va fi prefăcută într-un morman de murdării, pentru că nu este nici un alt dumnezeu, care să poată elibera ca El.
30 După aceea, regele a promovat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego în ţinutul Babilonului.