1 Şi Moise s-a dus şi a mai spus următoarele cuvinte întregului Israel:
2 Şi el le-a zis: Astăzi eu sunt în vârstă de o sută douăzeci de ani: nu mai pot merge înaintea voastră şi Domnul mi-a zis: Tu să nu treci Iordanul!
3 Domnul, Dumnezeul tău va merge El Însuşi înaintea ta, va nimici popoarele acestea dinaintea ta, ca tu să le stăpâneşti; şi Iosua va merge înaintea ta, cum a spus Domnul.
4 Şi Domnul va face acestor popoare aşa cum a făcut lui Sihon şi lui Og, regii amoriţilor şi ţării lor, pe care i-a nimicit.
5 Şi Domnul vi le va da în mână, ca să le faceţi după poruncile pe care vi le-am dat.
6 Întăriţi-vă şi fiţi plini de curaj, nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău va merge El Însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa.
7 Moise a chemat pe Iosua şi i-a zis în faţa întregului Israel: Întăreşte-te şi fii plin de curaj, pentru că tu trebuie să mergi cu poporul acesta în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor lor că le-o va da; şi tu îi vei pune în stăpânirea ei.
8 Şi Domnul Însuşi va merge înaintea ta; El va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa. Nu te teme şi nu te înspăimânta!
9 Moise a scris legea aceasta şi a încredinţat-o preoţilor, fiii lui Levi, care duceau chivotul legământului Domnului, şi tuturor bătrânilor lui Israel.
10 Moise le-a dat porunca aceasta: la sfârşitul fiecărui al şaptelea an, la vremea hotărâtă în timpul anului de iertare, la Sărbătoarea Corturilor,
11 când tot Israelul va veni să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El, să citeşti legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor.
12 Strânge poporul laolaltă, bărbaţi şi femei, copiii şi străinul bare este în cetăţile tale, ca să audă, să înveţe şi să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, şi să ia seama să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei legi.
13 Şi copiii lor, care n-au cunoscut-o, s-o audă şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veţi trăi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire, după ce veţi trece Iordanul.
14 Şi Domnul a zis lui Moise: Iată, se apropie clipa când vei muri; cheamă pe Iosua şi prezentaţi-vă la cortul întâlnirii, ca să-i dau poruncile Mele. Moise şi Iosua s-au dus şi s-au prezentat la cortul întâlnirii.
15 Şi Domnul S-a arătat în cort, într-un stâlp de nor: şi stâlpul de nor s-a oprit la uşa cortului.
16 Şi Domnul a zis lui Moise: Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi; poporul acesta se va scula şi se va desfrâna după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Şi ei Mă vor părăsi şi vor călca legământul Meu, pe care l-am încheiat cu ei.
17 În ziua aceea, mânia Mea se va aprinde împotriva lor. Îi voi părăsi şi Îmi voi ascunde Faţa de ei. Ei vor cădea de pradă şi vor fi ajunşi de o mulţime de rele şi necazuri. Şi atunci vor zice: Oare nu ne-au ajuns aceste rele din cauză că Dumnezeul nostru nu mai este în mijlocul nostru?
18 Dar în ziua aceea Eu Îmi voi ascunde Faţa din cauza tot răului pe care-l vor face, căci se vor întoarce spre alţi dumnezei.
19 Acum deci, scrieţi-vă cântarea aceasta şi învăţaţi pe copiii lui Israel s-o cânte; puneţi-o în gura lor, ca această cântare să fie mărturie pentru Mine împotriva copiilor lui Israel.
20 Căci după ce-i voi duce în ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da, ţară în care curge lapte şi miere, ei, după ce vor mânca, se vor sătura şi se vor îngraşă, se vor întoarce la alţi dumnezei şi le vor sluji, iar pe Mine Mă vor nesocoti şi vor călca legământul Meu.
21 Şi se va întâmpla că, după ce vor fi loviţi cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta va sta împotriva lor ca martoră, (pentru că nu va fi uitată din gura urmaşilor lor), căci Eu le cunosc pornirile, pe care le arată chiar astăzi, înainte de a-i duce în ţara pe care am jurat că le-o voi da.
22 Şi Moise a scris în aceeaşi zi cântarea aceasta şi a învăţat pe copiii lui Israel s-o cânte.
23 Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi a zis: Întăreşte-te şi fii plin de curaj, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în ţara pe care am jurat că le-o voi da; şi Eu Însumi voi fi cu tine.
24 După ce Moise a terminat de scris în carte toate cuvintele acestei legi, fără să lase ceva,
25 Moise a poruncit leviţilor care duceau chivotul legământului Domnului, zicând:
26 luaţi cartea aceasta a legii şi puneţi-o lângă chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta.
27 Căci eu cunosc răzvrătirea şi încăpăţânarea ta. Iată, dacă astăzi, când încă trăiesc în mijlocul vostru, voi v-aţi răzvrătit împotriva Domnului, cu cât mai răzvrătiţi veţi fi după moartea mea!
28 Strângeţi înaintea mea pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe ofiţerii voştri, ca să spun aceste cuvinte în auzul lor şi să chem cerul şi pământul ca martori împotriva lor.
29 Căci ştiu că după moartea mea vă veţi strica şi vă veţi abate de la calea pe care v-am poruncit-o; şi în cele din urmă vă va ajunge nenorocirea, pentru că veţi face ce este rău înaintea Domnului, ca să-l provocaţi la mânie prin lucrarea mâinilor voastre.
30 Şi Moise a rostit toate cuvintele cântării acesteia, în auzul întregii adunări a lui Israel: