1 Şi a strigat cu glas tare la urechile mele, zicând: Apropiaţi-vă, voi, care trebuie să pedepsiţi cetatea, fiecare cu unealta iui de nimicire în mână!
2 Şi iată că au venit şase oameni de pe drumul porţii de sus, dinspre nord, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână. Şi unul dintre ei era îmbrăcat într-o haină de in, cu o călimară la brâu. Au venit şi s-au aşezat lângă altarul de bronz.
3 Şi gloria Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de pe heruvimul pe care era şi s-a îndreptat spre pragul casei; şi El a chemat pe omul îmbrăcat cu haina de in, care avea călimara la brâu.
4 Şi Domnul i-a zis: Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe fruntea oamenilor care suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se fac acolo.
5 Şi celorlalţi le-a zis, în auzul meu: Treceţi după el în cetate şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă şi să nu vă înduraţi!
6 Ucideţi pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pe copii şi pe femei; dar să nu vă atingeţi de nici unul din cei care au semnul pe frunte. Începeţi însă cu sanctuarul Meu. Ei au început cu bătrânii care erau înaintea casei.
7 Şi El le-a zis: Pângăriţi casa şi umpleţi curţile cu morţi! Ieşiţi! Ei au ieşit şi au început să ucidă în cetate.
8 Şi pe când ucideau ei, şi eu rămânând singur, am căzut cu faţa la pământ şi am strigat, şi am zis: Ah! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti toată rămăşiţa lui Israel, vărsându-Ţi mânia asupra Ierusalimului?
9 Atunci El mi-a zis: Nelegiuirea casei lui Israel şi a lui Iuda este peste măsură de mare! Ţara este plină de sânge şi cetatea este plină de nedreptate; căci ei zic: Domnul a părăsit ţara, şi Domnul nu vede nimic!
10 De aceea şi Eu voi fi fără milă şi nu Mă voi îndura, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.
11 Şi iată, omul îmbrăcat cu haina de in, care avea călimara la brâu, a adus răspunsul, zicând: Am făcut ce mi-ai poruncit.