1 Atunci m-am uitat, şi iată, pe întinderea care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un tron.
2 Şi El a zis omului îmbrăcat cu haine de in: Intră între roţile de sub heruvimi, umple-ţi mâinile cu cărbunii aprinşi care sunt între heruvimi şi împrăştie-i peste cetate. Şi el a intrat între roţi sub ochii mei.
3 Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, când a intrat omul, şi norul a umplut curtea dinăuntru.
4 Atunci gloria Domnului s-a ridicat de pe heruvimi şi s-a îndreptat spre pragul casei, aşa încât templul s-a umplut de nor şi curtea s-a umplut de strălucirea gloriei Domnului,
5 Şi vâjâitul aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic când vorbeşte.
6 Şi când a poruncit omului îmbrăcat în haina de in, zicând: Ia foc dintre roţi, dintre heruvimi, atunci el s-a dus, şi s-a aşezat lângă roţi.
7 Şi un heruvim a întins mâna dintre heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc şi l-a pus în mâinile celui ce era îmbrăcat cu haina de in, care l-a luat şi a ieşit afară.
8 Şi la heruvimi se vedea ceva ca o mână de om sub aripile lor.
9 Şi când m-am uitat, iată erau patru roţi lângă heruvimi; o roată lângă un heruvim, şi o roată lângă celălalt heruvim; dar roţile acestea străluceau ca o piatră de crisolit.
10 Şi după înfăţişare, toate cele patru roţi se asemănau; fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.
11 Când mergeau, mergeau în oricare dintre cele patru direcţii ale lor şi nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor.
12 Şi tot trupul lor, şi spatele lor, şi mâinile lor, şi aripile lor, şi roţile lor, toate patru roţile lor erau pline de ochi de jur împrejur.
13 Am auzit cu urechile mele că roţile erau chemate: Roţi învârtitoare.
14 Şi fiecare avea patru feţe; faţa celui dintâi era o faţă de heruvim, şi faţa celui de al doilea o faţă de om, şi faţa celui de al treilea o faţă de leu, şi a celui de al patrulea o faţă de vultur.
15 Şi heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii pe care le văzusem lângă râul Chebar.
16 Şi când mergeau heruvimii, mergeau şi roţile cu ei; şi când heruvimii îşi întindeau aripile ca să se înalţe de pe pământ, nici roţile nu se depărtau de ei.
17 Când se opreau ei, se opreau şi ele; şi când se înălţau ei, se înălţau şi ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele.
18 Atunci gloria Domnului a plecat din pragul templului şi s-a aşezat pe heruvimi.
19 Şi heruvimii şi-au întins aripile şi s-au înălţat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat şi roţile cu ei. S-au oprit la intrarea porţii casei Domnului, spre est; şi gloria Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor.
20 Erau făpturile vii pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel, lângă râul Chebar, şi am cunoscut că erau heruvimi.
21 Fiecare avea patru feţe, şi fiecare avea patru aripi şi sub aripile lor era ceva ca o mână de om.
22 Şi feţele lor erau ca şi cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeaşi înfăţişare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte.