1 Duhul m-a răpit şi m-a dus la Poarta de est a casei Domnului, care este îndreptată spre est. Şi iată, la intrarea porţii erau douăzeci şi cinci de oameni; şi în mijlocul lor am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, şi pe Pelatia, fiul lui Benaia, conducătorii poporului.
2 Şi El mi-a zis: Fiu al omului, aceştia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite şi dau sfaturi rele în cetatea aceasta.
3 Ei zic: Nu este timpul potrivit ca să zidim case! Cetatea este cazanul, şi noi suntem carnea.
4 De aceea profeţeşte împotriva lor, profeţeşte, fiu al omului.
5 Şi Duhul Domnului a căzut peste mine şi mi-a zis: Spune: Aşa vorbeşte Domnul: Astfel vorbiţi voi, casa lui Israel! Şi ce vă vine în gând, ştiu foarte bine!
6 Aţi făcut o mulţime de crime în cetatea aceasta şi aţi umplut străzile cu cei ucişi.
7 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Morţii voştri pe care i-aţi întins în mijlocul cetăţii acesteia sunt carnea, şi ea este cazanul; dar voi veţi fi scoşi afară din ea.
8 Vă temeţi de sabie, dar Eu voi aduce sabie peste voi, zice Domnul Dumnezeu.
9 Şi vă voi scoate din ea, şi vă voi da în mâinile străinilor, şi voi împlini judecăţile Mele împotriva voastră.
10 Veţi cădea loviţi de sabie, vă voi judeca la graniţele lui Israel; şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
11 Cetatea aceasta nu va fi cazanul vostru, nici voi nu veţi fi carnea din el; ci la graniţele lui Israel vă voi judeca.
12 Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, ale cărui porunci nu le-aţi urmat şi ale cărui legi nu le-aţi împlinit, ci aţi lucrat după obiceiurile popoarelor care vă înconjoară.
13 Şi pe când profeţeam eu, a murit Pelatia, fiul lui Benaia. Eu am căzut cu faţa la pământ şi am strigat cu glas tare: Ah! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti Tu şi ce a mai rămas din Israel?
14 Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
15 Fiu al omului, fraţii tăi, chiar fraţii tăi, cei din rudele tale, şi toată casa lui Israel, sunt cei despre care zic locuitorii Ierusalimului: Ei sunt departe de Domnul, ţara ne-a fost dată nouă în stăpânire!
16 De aceea spune despre ei: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Dacă-i ţin depărtaţi printre popoare, dacă i-am risipit în felurite ţări, totuşi le-am fost un sanctuar în ţara în care au mers.
17 De aceea să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Vă voi strânge din mijlocul popoarelor, vă voi aduna iarăşi din ţările în care sunteţi risipiţi şi vă voi da ţara lui Israel.
18 Şi, când vor veni în ea, vor scoate de acolo toţi idolii şi toate urâciunile.
19 Le voi da o inimă şi voi pune un duh nou în ei. Voi lua din trupul lor inima de piatră şi le voi da o inimă de carne,
20 ca să urmeze poruncile Mele şi să păzească şi să împlinească legile Mele; şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.
21 Dar acelora care simt plăcere faţă de idolii şi urâciunile lor, le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.
22 După aceea, heruvimii şi-au întins aripile însoţiţi de roţi, şi gloria Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor.
23 Şi gloria Domnului s-a înălţat din mijlocul cetăţii, şi s-a aşezat pe muntele de la estul cetăţii.
24 Pe mine însă Duhul m-a răpit şi m-a dus iarăşi, în viziune, prin Duhul lui Dumnezeu, în Caldeea, la cei din captivitate. Şi astfel viziunea pe care o avusesem a plecat de la mine.
25 Apoi am spus celor din captivitate toate lucrurile pe care Domnul mi le arătase.