1 Acestea sunt numele copiilor lui Israel care au venit în Egipt; au venit cu Iacov, fiecare cu familia lui:
2 Ruben, Simeon, Levi şi Iuda;
3 Isahar, Zabulon şi Beniamin;
4 Dan şi Neftali, Gad şi Aşer.
5 Şi toate sufletele care au ieşit din coapsele lui Iacov erau în total şaptezeci, căci Iosif era atunci în Egipt.
6 Iosif a murit, şi toţi fraţii lui şi toată generaţia aceea.
7 Dar copiii lui Israel erau roditori şi au crescut, s-au înmulţit şi au ajuns foarte puternici; şi s-a umplut ţara de ei.
8 Peste Egipt s-a ridicat un nou rege, care nu cunoscuse pe Iosif.
9 Şi el a zis poporului său: Iată, poporul copiilor lui Israel este mai numeros şi mai puternic decât noi.
10 Veniţi să ne purtăm cu înţelepciune faţă de ei, ca să nu se înmulţească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război să se unească şi ei cu duşmanii noştri, să lupte împotriva noastră şi să iasă apoi din ţară.
11 Şi au pus peste ei supraveghetori, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel ei au zidit pentru Faraon cetăţile pentru hambare, Pitom şi Ramses.
12 Dar cu cât îi asupreau mai mult, cu atât mai mult se înmulţeau şi creşteau; şi s-au temut de copiii lui Israel.
13 Atunci egiptenii au obligat pe copiii lui Israel la o muncă aspră.
14 Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări de pe câmp; şi în toate muncile acestea pe care-i obligau să le facă, erau fără nici un pic de milă.
15 După aceea, regele Egiptului a vorbit moaşelor evreice, numite una Şifra şi cealaltă Pua,
16 şi le-a zis: Când vă veţi împlini datoria de moaşe faţă de femeile evreice şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este un fiu, să-l omorâţi; iar dacă este o fiică, s-o lăsaţi să trăiască.
17 Dar moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut ce le poruncise regele Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască.
18 Regele Egiptului a chemat pe moaşe şi le-a zis: de ce aţi făcut lucrul acesta şi aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?
19 Şi moaşele au răspuns lui Faraon: Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase şi nasc înainte de venirea moaşei.
20 Şi Dumnezeu a făcut bine moaşelor; şi poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.
21 Pentru că moaşele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case.
22 Atunci Faraon a poruncit la tot poporul lui, zicând: Să aruncaţi în râu pe orice fiu care se va naşte şi să lăsaţi pe toate fiicele să trăiască.