1 Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile sperate, o puternică convingere despre lucrurile care nu se văd;
2 Pentru că prin ea cei din vechime au primit o bună mărturie;
3 Prin credinţă înţelegem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd;
4 Prin credinţă Abel a adus lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain, prin care a primit mărturia că era drept, căci Dumnezeu a primit darurile lui; şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
5 Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, aşa că n-a văzut moartea, şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că a plăcut lui Dumnezeu.
6 Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că El răsplăteşte pe cei ce-L caută.
7 Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucrurile care încă nu se vedeau şi plin de o teamă sfântă, a pregătit o corabie ca să-şi scape casa; prin ea, el a condamnat lumea şi a ajuns moştenitor al dreptăţii care se primeşte prin credinţă;
8 Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-l ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se ducea.
9 Prin credinţă a venit el şi s-a aşezat în ţara promisiunii, ca într-o ţară străină, locuind în corturi cu Isaac şi Iacov, moştenitori împreună cu el ai aceleiaşi promisiuni,
10 Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei Arhitect şi Constructor este Dumnezeu.
11 Prin credinţă şi Sara a primit puterea să conceapă o sămânţă; şi cu toată vârsta ei trecută, a născut un fiu; căci a socotit credincios pe Cel care promisese;
12 De aceea, dintr-un singur om, şi încă un om aproape mort, s-a născut o mulţime mare, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
13 În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi primit promisiunile, ci doar le-au văzut şi le-au salutat de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.
14 Căci cei ce vorbesc în felul acesta arată clar că sunt în căutarea unei patrii.
15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, ar fi avut ocazia să se întoarcă în ea.
16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-I este ruşine să fie numit Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
17 Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare; el, care primise promisiunile, a adus jertfă pe singurul său fiu născut;
18 el, căruia i se spusese: în Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele.
19 El socotea că Dumnezeu îl poate învia, chiar şi din morţi; de unde l-a şi primit înapoi într-un sens figurativ;
20 Prin credinţă Isaac a binecuvântat pe Iacov şi Esau, având în vedere lucrurile viitoare;
21 Prin credinţă Iacov, când a murit, a binecuvântat pe fiecare dintre fiii lui Iosif şi s-a închinat rezemat pe vârful toiagului său.
22 Prin credinţă Iosif, când era pe moarte, a amintit de ieşirea copiilor lui Israel din Egipt şi a dat porunci cu privire la oasele lui;
23 Prin credinţă Moise, când a fost născut, a fost ascuns trei luni de părinţii lui, pentru că vedeau că era frumos copilul; şi nu s-au înspăimântat de porunca regelui.
24 Prin credinţă Moise, când s-a făcut mare, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
25 ci a ales mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
26 El socotea batjocura pentru Cristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că el avea ochii pironiţi spre răsplătire.
27 Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia regelui, pentru că a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel care este nevăzut.
28 Prin credinţă a sărbătorit el Paştele şi a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi-născuţi să nu se atingă de ei;
29 Prin credinţă au trecut ei Marea Roşie ca pe uscat, iar egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înecaţi.
30 Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost înconjurate şapte zile.
31 Prin credinţă n-a pierit prostituata Rahav împreună cu cei care au fost răzvrătiţi, pentru că primise cu pace pe spioni.
32 Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel şi de profeţi,
33 care prin credinţă au cucerit împărăţii, au făcut dreptate, au primit promisiuni, au închis gurile leilor,
34 au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, din slabi au fost făcuţi tari au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile duşmane;
35 Femeile şi-au primit înapoi morţii lor prin înviere; şi alţii au fost chinuiţi, nedorind să primească eliberarea, ca să dobândească o înviere mai bună;
36 Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
37 au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu fierăstrăul, ispitiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi în piei de oaie şi de capre, lipsiţi de toate, persecutaţi, maltrataţi –
38 ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pământului.
39 Şi toţi aceştia, măcar că au primit o mărturie bună prin credinţă, totuşi n-au primit ce fusese promis;
40 pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca ei să nu fie făcuţi desăvârşiţi fără noi;