1 Aşa vorbeşte Domnul: Unde este cartea de despărţire, prin care am alungat pe mama voastră? Sau, căruia dintre cei ce m-au împrumutat, v-am vândut? Iată, din cauza fărădelegilor voastre v-aţi vândut voi înşivă şi din cauza păcatelor voastre a fost alungată mama voastră.
2 De ce nu era nimeni când am venit? Când am strigat, nu era nimeni ca să răspundă? Este mâna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să mântuiesc? Iată, cu mustrarea Mea, Eu usuc marea si prefac râurile în deşert; peştii lor se strică din lipsă de apă, şi pier de sete.
3 Îmbrac cerurile cu întunecime şi le învelesc cu un sac.
4 Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez prin cuvânt pe cel obosit. El îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El îmi trezeşte urechea ca să ascult ca un ucenic.
5 Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, şi nu M-am împotrivit, nici nu M-am tras înapoi.
6 Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, şi obrajii înaintea celor ce îmi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de insulte şi de scuipări.
7 Dar Domnul Dumnezeu M-a ajutat; de aceea nu M-am ruşinat, de aceea Mi-am făcut faţa ca o cremene, ştiind că nu voi fi dat de ruşine.
8 Cel ce Mă îndreptăţeşte este aproape: Cine va vorbi împotriva Mea? Să ne înfăţişăm împreună! Cine este potrivnicul Meu? Să înainteze spre Mine!
9 Iată, Domnul Dumnezeu Mă ajută: cine Mă va condamna? Iată, ei îmbătrânesc ca o haină: molia îi va mânca.
10 Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul Robului Său? Cine umblă în întuneric şi n-are lumină să se încreadă în Numele Domnului şi să se sprijine pe Dumnezeul lui.
11 Iată, voi toţi cei care aprindeţi un foc şi vă înconjuraţi cu scântei, umblaţi în lumina focului vostru şi în scânteile pe care le-aţi aprins. Din mâna Mea vi se întâmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.