1 La auzul acestor lucruri mi se cutremură inima şi sare din locul ei.
2 Ascultaţi cu atenţie tunetul glasului Său, şi răsunetul care iese din gura Lui!
3 Îl trimite pe toată întinderea cerurilor şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
4 Apoi se aude un bubuit; El tună cu glasul Său măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; El face lucruri mari pe care noi nu le putem înţelege.
6 Căci El zice zăpezii: Cazi pe pământ! Şi acelaşi lucru ploii uşoare şi ploilor mari ale puterii Sale.
7 El pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să recunoască lucrarea Sa.
8 Animalele se retrag în peşterile lor şi rămân în culcuşul lor.
9 Dintr-o cameră de la sud vine vârtejul, şi frigul din vânturile împrăştiate de la nord.
10 Prin suflarea lui Dumnezeu se face gheaţa şi apele cele mai late sunt îngheţate.
11 El încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte cu lumina Sa;
12 Ei se duc dintr-o parte în alta sub călăuzirea Sa, ca să împlinească tot ce le porunceşte, pe toată faţa pământului.
13 El îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul Lui, sau ca un semn al milei Lui.
14 Iov, ascultă aceste lucruri! Stai liniştit şi ia aminte la minunile lui Dumnezeu!
15 Ştii tu când Dumnezeu trimite norii şi face să strălucească din ei fulgerul Său?
16 Oare cunoşti tu cumpănirea norilor, minunile Aceluia a cărui înţelepciune este desăvârşită?
17 De ce ţi se încălzesc hainele, când El odihneşte pământul cu vântul de sud?
18 Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
19 Învaţă-ne ce I-am putea spune, căci nu putem rosti nimic din cauza întunericului.
20 Cine-I va spune că vreau să-I vorbesc? Dacă un om ar vorbi, sigur ar fi nimicit.
21 Acum nu putem vedea lumina care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-i va curăţa.
22 Vremea bună vine de la nord; şi ce înfricoşătoare este măreţia care îl înconjoară pe Dumnezeu!
23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem găsi; El este măreţ în putere, dar judecata şi dreptatea El nu le frânge.
24 De aceea oamenii se tem de El; El nu-şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.