1 Dar Isus S-a dus la Muntele Măslinilor.
2 Şi dis-de-dimineaţă a venit din nou în templu; şi tot poporul a venit la El; şi El a stat jos şi-i învăţa.
3 Atunci cărturarii şi Fariseii I-au adus o femeie prinsă în adulter; şi, după ce au pus-o în mijloc,
4 au zis lui Isus: Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când făptuia adulterul.
5 Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei. Tu deci ce zici?
6 Dar ei spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a aplecat şi scria cu degetul pe pământ.
7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: Cel ce este fără păcat între voi, să arunce primul cu piatră în ea.
8 Apoi S-a aplecat din nou şi scria pe pământ.
9 Când au auzit ei cuvintele acestea, şi simţindu-se mustraţi de conştiinţa lor, au ieşit, unul câte unul, începând de la bătrâni până la cei din urmă. Şi Isus a fost lăsat singur; şi femeia, stând în mijloc;
10 Când S-a ridicat Isus şi când n-a mai văzut pe nimeni, decât pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt acuzatorii tăi? Nimeni nu te-a condamnat?
11 Ea a zis: Nimeni, Doamne. Şi Isus i-a zis: Nici Eu nu te condamn. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.
12 Isus le-a vorbit iarăşi, zicând: Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
13 Fariseii I-au zis: Tu mărturiseşti despre Tine Însuţi; deci mărturia Ta nu este adevărată;
14 Isus a răspuns şi le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, mărturisirea Mea este adevărată, căci Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi de unde vin sau unde Mă duc;
15 Voi judecaţi potrivit cărnii; Eu nu judec pe nimeni.
16 Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci Eu sunt cu Tatăl care M-a trimis.
17 Şi în Legea voastră este de asemenea scris că mărturia a doi oameni este adevărată;
18 Eu sunt Cel ce mărturiseşte despre Mine Însumi, şi Tatăl, care M-a trimis, mărturiseşte despre Mine;
19 Atunci ei I-au zis: Unde este Tatăl Tău? Isus a răspuns: Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.
20 Isus a spus aceste cuvinte pe când îi învăţa în templu, în locul unde era cutia pentru daruri; şi nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul.
21 Isus le-a mai spus: Eu Mă duc şi voi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
22 Atunci iudeii au zis: Nu cumva vrea să Se omoare, pentru că zice: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni?
23 Şi El le-a zis: Voi sunteţi de, jos, Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta;
24 De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.
25 Ei I-au zis: Tu cine eşti? Şi Isus le-a spus: Ceea ce de la început vă spun.
26 Am multe de spus şi de judecat în privinţa voastră, dar Cel ce M-a trimis este adevărat şi Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii.
27 Ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl.
28 Isus deci le-a zis: Când veţi fi înălţat pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl;
29 Şi Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că Eu totdeauna fac ce-I este plăcut Lui;
30 Pe când vorbea – Isus aceste cuvinte, mulţi au crezut în El.
31 Atunci Isus a zis iudeilor care crezuseră în El: Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenicii Mei;
32 şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi.
33 Ei I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui; cum zici Tu: Veţi fi liberi?
34 Isus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun că oricine trăieşte în păcat este sclav al păcatului.
35 Dar sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna; fiul însă rămâne pentru totdeauna.
36 Deci, dacă Fiul vă va face liberi, veţi fi cu adevărat liberi.
37 Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam; dar voi căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu.
38 Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu şi voi faceţi ce aţi văzut la tatăl vostru.
39 Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Isus le-a zis: Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
40 Dar acum căutaţi să Mă omorâţi pe Mine, un Om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut.
41 Voi faceţi faptele tatălui vostru. Ei I-au zis: Noi nu suntem născuţi din imoralitate; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.
42 Isus le-a zis: Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu; n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
43 De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul Meu;
44 Voi sunteţi din tatăl vostru. Diavolul, şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost un ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
45 Dar pentru că Eu spun adevărul, nu Mă credeţi.
46 Cine dintre voi Mă poate învinui de păcat? Şi dacă vă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi?
47 Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.
48 Iudeii au răspuns şi I-au zis: Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai demon?
49 Isus a răspuns: Eu n-am demon, ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi pe Mine.
50 Eu nu caut gloria Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
51 Adevărat, adevărat vă spun, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veci nu va vedea moartea;
52 Iudeii I-au zis: Acum cunoaştem că ai demon; Avraam a murit, şi profeţii la fel, şi tu zici: Dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veci nu va gusta moartea;
53 Eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit, şi decât profeţii, care de asemenea au murit? Cine pretinzi Tu că eşti?
54 Isus a răspuns: Dacă Eu Mă glorific pe Mine însumi, gloria Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă glorifică, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru.
55 Şi totuşi voi nu L-aţi cunoscut, dar Eu Îl cunosc. Şi dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi; dar îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.
56 Tatăl vostru Avraam s-a bucurat că urma să vadă ziua Mea; şi a văzut-o şi s-a bucurat.
57 Iudeii I-au zis: N-ai nici cincizeci de ani şi ai văzut pe Avraam!
58 Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun că mai înainte de a fi fost Avraam, Eu sunt.
59 Atunci au ridicat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din templu, trecând prin mijlocul lor. Şi în felul acesta a trecut printre ei.