1 Şi Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme, nici nu te înspăimânta! Ia cu tine pe toţi oamenii de război, scoală-te şi urcă-te împotriva cetăţii Ai. Iată, am dat în mâna ta pe regele din Ai şi pe poporul lui, cetatea lui şi ţara lui.
2 Şi să faci cetăţii Ai cum ai făcut Ierihonului şi regelui lui;să păstraţi pentru voi numai prada de război şi vitele. Pune nişte oameni la pândă înapoia cetăţii.
3 Iosua s-a ridicat cu toţi oamenii de război, ca să se urce împotriva cetăţii Ai. Iosua a ales treizeci de mii de ostaşi viteji, pe care i-a trimis noaptea
4 şi le-a poruncit, zicând: Iată, să staţi la pândă înapoia cetăţii şi să nu vă depărtaţi mult de cetate, ci să fiţi toţi gata.
5 Iar eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Şi când vor ieşi împotriva noastră, ca şi prima dată, noi vom fugi dinaintea lor.
6 Ei ne vor urmări până când îi vom atrage departe de cetate, căci vor zice: Fug dinaintea noastră, ca prima dată! De aceea, noi vom fugi dinaintea lor.
7 Atunci voi să vă sculaţi de la pândă şi să puneţi stăpânire pe cetate, căci Domnul, Dumnezeul vostru o va da în mâinile voastre.
8 Şi după ce veţi lua cetatea, să-i daţi foc. Să faceţi după Cuvântul Domnului: aceasta este porunca pe care v-o dau.
9 Iosua i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de pândă şi s-au aşezat între Betel şi Ai, în partea de vest a cetăţii Ai; dar Iosua a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
10 Iosua s-a deşteptat dis-de-dimineaţă, a cercetat poporul şi a pornit, el şi bătrânii lui Israel, în fruntea poporului împotriva cetăţii Ai.
11 Toţi oamenii de război care erau cu el s-au urcat şi s-au apropiat de cetate; când au ajuns în faţa cetăţii, şi-au aşezat tabăra în partea de nord a cetăţii Ai. Între ei şi cetatea Ai era o vale.
12 Iosua a luat aproape cinci mii de oameni şi i-a pus la pândă între Betel şi Ai, în partea de vest a cetăţii.
13 După ce s-a aşezat toată tabăra în partea de nord a cetăţii şi cei de pândă la vest de cetate, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.
14 Când a văzut regele cetăţii Ai lucrul acesta, bărbaţii din cetate s-au deşteptat în grabă dis-de-dimineaţă şi au ieşit la luptă împotriva lui Israel, el şi tot poporul lui, spre un loc hotărât înspre câmpie. Dar nu ştia că înapoia cetăţii erau oameni la pândă împotriva lui.
15 Iosua şi tot Israelul s-au prefăcut că sunt bătuţi şi au fugit spre drumul dinspre deşert.
16 Atunci tot poporul care era în Ai a fost chemat ca să-i urmărească. Au urmărit pe Iosua şi au fost atraşi departe de cetate.
17 Şi n-a rămas nici un om în Ai şi în Betel care să nu fi ieşit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă şi au urmărit pe Israel.
18 Atunci Domnul a zis lui Iosua: Întinde suliţa care este în mâna ta spre cetatea Ai, căci o voi da în mâna ta. Şi Iosua a întins spre cetate suliţa care era în mâna lui.
19 De îndată ce şi-a întins mâna, bărbaţii care stăteau la pândă au ieşit repede din locul unde erau, au pătruns în cetate, au cucerit-o şi s-au grăbit să dea foc cetăţii.
20 Oamenii din Ai s-au uitat înapoi şi iată, au văzut fumul cetăţii urcându-se spre cer şi n-au mai putut să scape în nici o parte, căci poporul care fugea spre deşert s-a întors împotriva celor ce-l urmăreau.
21 Când a văzut Iosua şi tot Israelul că cei ce stăteau la pândă au luat cetatea şi că fumul cetăţii se ridica în sus, s-au întors şi au bătut pe oamenii din Ai.
22 Ceilalţi, de asemenea, au ieşit înainte din cetate, astfel că oamenii din Ai au fost înconjuraţi de Israel din toate părţile. Israel i-a bătut şi n-a lăsat pe nici unul să scape cu viaţă sau Să fugă.
23 Şi pe regele din Ai l-au prins viu şi l-au adus la Iosua.
24 După ce a terminat Israel de ucis pe toţi locuitorii din Ai, în câmp şi în deşert, unde îi urmăriseră ei, şi după ce au căzut toţi prin ascuţişul săbiei, până ce au fost nimiciţi, tot Israelul s-a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul săbiei.
25 Toţi cei care au căzut în ziua aceea, bărbaţi şi femei, au fost douăsprezece mii, toţi oamenii din Ai.
26 Iosua nu şi-a tras mâna pe care o ţinea întinsă cu suliţa, până când toţi locuitorii din Ai au fost nimiciţi cu desăvârşire.
27 Israel a păstrat pentru sine numai vitele şi prada acestei cetăţi, după cuvântul pe care l-a poruncit Domnul lui Iosua.
28 Iosua a ars cetatea Ai şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.
29 Şi pe regele din Ai l-a spânzurat de un lemn, până seara. la apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se coboare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porţii cetăţii şi au ridicat pe el o grămadă mare de pietre, care este până în ziua de azi.
30 Atunci Iosua a zidit un altar Domnului Dumnezeului lui Israel, pe Muntele Ebal,
31 cum poruncise Moise, robul Domnului, copiilor lui Israel, şi cum este scris în cartea legii lui Moise, un altar de pietre necioplite, peste care nici un om n-a trecut fierul. Şi au adus pe el arderi-de-tot Domnului şi jertfe de mulţumire.
32 Şi Iosua a scris acolo pe pietre o copie a legii lui Moise, pe care a scris-o în prezenţa copiilor lui Israel.
33 Şi tot Israelul, bătrânii lui, ofiţerii armatei şi judecătorii lui, stăteau de amândouă părţile chivotului, înaintea preoţilor Leviţi, care duceau chivotul legământului Domnului; erau de faţă atât străinii cât şi copiii lui Israel, jumătate în dreptul Muntelui Garizim şi jumătate în dreptul Muntelui Ebal, după porunca pe care o dăduse mai înainte Moise, robul Domnului, ca să binecuvânteze pe poporul lui Israel.
34 Şi după aceea, Iosua a citit toate cuvintele legii, binecuvântările şi blestemele, după cum este scris în cartea legii.
35 N-a rămas nici un cuvânt din tot ce poruncise Moise, pe care să nu-l fi citit Iosua în faţa întregii adunări a lui Israel, în faţa femeilor, copiilor şi străinilor care umblau în mijlocul lor.