1 Şi în vremea aceea erau de faţă unii care au spus lui Isus despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.
2 Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Credeţi voi că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni, pentru că au suferit astfel de lucruri?
3 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.
4 Sau acei optsprezece, peste care a căzut turnul din Siloam, şi i-a omorât, credeţi că au fost mai păcătoşi decât toţi oamenii, care locuiau în Ierusalim?
5 Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.
6 El a spus şi această parabolă: Un om avea un smochin sădit în via sa. Şi el a venit să caute rod în el, şi n-a găsit.
7 Atunci a zis îngrijitorului viei: Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie-l. De ce să mai cuprindă pământul degeaba?
8 Şi el a răspuns şi i-a zis: Doamne, mai lasă-l şi anul acesta până îl voi săpa de jur împrejur, şi îi voi pune gunoi.
9 Şi dacă va face roadă, bine, iar dacă nu, îl vei tăia după aceea.
10 Şi în ziua Sabatului El învăţa pe oameni într-o sinagogă.
11 Şi iată, acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă; era gârbovă, şi nu putea nicidecum să se îndrepte de spate.
12 Când a văzut-o Isus, a chemat-o, şi i-a zis: Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.
13 Şi El Şi-a întins mâinile peste ea: şi îndată ea s-a îndreptat, şi glorifica pe Dumnezeu.
14 Dar conducătorul sinagogii, mâniat pentru că Isus vindecase în ziua Sabatului, a zis mulţimii: Sunt şase zile în care trebuie să lucreze omul; veniţi dar în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!
15 Atunci Domnul i-a răspuns şi a zis: Prefăcuţilor, oare în ziua Sabatului nu îşi dezleagă fiecare dintre voi boul sau măgarul de la iesle, şi-l duce să-l adape?
16 Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care, iată, Satana a legat-o de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?
17 Şi pe când vorbea El astfel, toţi potrivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi toată mulţimea se bucura de toate lucrurile glorioase, pe care le făcea El.
18 Apoi El a zis: Cu ce se aseamănă împărăţia lui Dumnezeu, şi cu ce o voi compara?
19 Se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a aruncat în grădina sa; şi a crescut, şi s-a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui.
20 Şi El a zis iarăşi: Cu ce voi asemăna împărăţia lui Dumnezeu?
21 Se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie şi l-a îngropat în trei măsuri de făină, până s-a dospit tot.
22 Şi Isus umbla prin cetăţi şi prin sate, învăţând pe norod, şi călătorind spre Ierusalim.
23 Cineva I-a zis: Doamne, oare sunt puţini cei care sunt mântuiţi? Dar El le-a zis:
24 Luptaţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă. Căci vă spun că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea;
25 Îndată ce Stăpânul casei Se va scula şi va închide uşa, şi voi veţi sta afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!, El va răspunde şi vă va zice: Nu ştiu de unde sunteţi;
26 Atunci veţi începe să ziceţi: Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta, şi Tu ai învăţat pe oameni pe străzile noastre.
27 Şi El va zice: Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii nedreptăţii;
28 Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când veţi vedea pe Avraam, şi pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi profeţii în împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară.
29 Vor veni de la est şi de la vest, de la nord şi de la sud, şi vor sta la masă în împărăţia lui Dumnezeu.
30 Şi iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.
31 În aceeaşi zi, au venit câţiva Farisei şi I-au zis: Pleacă, şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.
32 Şi El le-a zis: Duceţi-vă, şi spuneţi vulpii aceleia: Iată, Eu scot demonii şi fac vindecări, astăzi şi mâine, iar a treia zi voi sfârşi;
33 Dar trebuie să umblu astăzi, mâine şi poimâine, fiindcă nu se poate ca un profet să piară afară din Ierusalim.
34 Ierusalime, Ierusalime, care omori pe profeţi şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine; de câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi, cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!
35 Iată, vi se va lăsa casa pustie; şi adevărat vă spun că nu Mă veţi mai vedea, până va veni vremea când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!