1 Şi Isus a intrat din nou în sinagogă; şi acolo era un om cu mâna uscată.
2 Şi ei îl pândeau, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui.
3 Şi El a zis omului care avea mâna uscată: Scoală-te şi vino în faţă!
4 Şi El le-a zis: Se cuvine să faci bine în ziua Sabatului sau să faci rău, să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi? Dar ei tăceau.
5 Şi, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: Întinde-ţi mâna! Şi el a întins-o şi mâna i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
6 Şi Fariseii au ieşit şi îndată s-au sfătuit cu irodienii împotriva Lui cum ar putea să-L omoare.
7 Şi Isus S-a retras cu ucenicii Săi la mare. Şi după El a mers o mulţime mare din Galileea şi din Iudeea,
8 şi o mulţime mare din Ierusalim şi din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi din jurul Tirului şi al Sidonului, auzind despre tot ce făcea, a venit la El.
9 Şi El a spus ucenicilor Săi să-I ţină la îndemână o corăbioară, din cauza mulţimii, ca să nu-L îmbulzească.
10 Căci El vindecase pe mulţi, aşa că toţi cei care aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El.
11 Şi duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau, zicând: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!
12 Şi El le mustra aspru, ca să nu-L facă să fie cunoscut.
13 Şi El S-a suit pe munte şi a chemat la El pe cine a vrut. Şi ei au venit la El.
14 Şi El a ales dintre ei doisprezece ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să predice
15 şi să aibă autoritate să vindece bolile şi să scoată demonii.
16 Şi El a ales doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru;
17 şi pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, adică fiii tunetului;
18 şi pe Andrei şi pe Filip şi pe Bartolomeu şi pe Matei şi pe Toma şi pe Iacov, fiul lui Alfeu, şi pe Tadeu şi pe Simon Canaanitul
19 şi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.
20 Şi au venit într-o casă şi mulţimea s-a adunat din nou, aşa că nu puteau să mănânce nici măcar pâine;
21 Şi rudele Lui, când au auzit, au venit ca să pună mâna pe El, căci ziceau: Şi-a ieşit din minţi!
22 Şi cărturarii, care coborâseră din Ierusalim, ziceau: Este stăpânit de Beelzebul şi: Cu prinţul demonilor scoate El demonii;
23 Şi Isus i-a chemat la El şi le-a vorbit în parabole: Cum poate Satan să scoată afară pe Satan?
24 Şi dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui.
25 Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu poate dăinui.
26 Şi dacă Satan s-a ridicat împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate dăinui, ci s-a sfârşit.
27 Nimeni nu poate intra în casa unui om tare ca să i-o jefuiască, decât dacă îl leagă mai întâi pe omul acela tare, şi atunci îi va jefui casa.
28 Adevărat vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor şi toate blasfemiile rostite vreodată,
29 dar oricine va rosti o blasfemie împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat niciodată, ci este sub condamnarea judecăţii veşnice;
30 pentru că ei ziceau: Are un duh necurat.
31 Atunci au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme;
32 Şi mulţimea stătea în jurul Lui, şi ei I-au zis: Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.
33 Şi El le-a răspuns, zicând: Cine este mama Mea sau fraţii Mei?
34 Şi El se uita la cei care stăteau de jur împrejurul Lui şi a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei!
35 Căci oricine face voia lui Dumnezeu este fratele Meu şi sora Mea şi mamă.