1 Şi după ce Isus a terminat de dat porunci celor doisprezece ucenici ai Săi, a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni şi să predice în cetăţile lor.
2 Şi Ioan, când a auzit în închisoare despre lucrările lui Cristos, a trimis pe doi dintre ucenicii lui ca să-L întrebe,
3 şi I-au zis: Eşti Tu Acela care trebuie să vină sau să aşteptăm pe altul?
4 Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Duceţi-vă şi spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
5 Orbii primesc vederea şi şchiopii umblă; leproşii sunt curăţaţi şi surzii aud; morţii sunt înviaţi şi săracilor li se predică Evanghelia;
6 Şi binecuvântat este acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de cădere;
7 Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?
8 Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care poartă haine moi sunt în casele regilor.
9 Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, şi mai mult decât un profet;
10 căci el este acela despre care s-a scris: Iată, Eu trimit înaintea feţei Tale pe mesagerul Meu, care-Ţi va pregăti calea înaintea Ta.
11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi, cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el.
12 Şi din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor este luată cu năvală şi cei ce dau năvală o iau cu forţa;
13 Căci toţi profeţii şi Legea au profeţit până la Ioan;
14 Şi dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie care trebuia să vină.
15 Cine are urechi de auzit, să audă;
16 Dar cu cine voi asemăna generaţia aceasta? Seamănă cu nişte copilaşi care stau în pieţe şi strigă pe tovarăşii lor,
17 şi zic: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi n-aţi plâns.
18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, dar ei zic: Are demon!
19 A venit Fiul omului mâncând şi bând, şi ei zic: Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor! Totuşi, înţelepciunea a fost justificată prin lucrările ei.
20 Atunci El a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui pline de putere, pentru că nu se pocăiseră;
21 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaidă! Căci, dacă s-ar fi făcut în Tir şi în Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit în sac şi cenuşă.
22 De aceea, vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
23 Şi tu, Capernaum, care ai fost înălţat până la cer, vei fi coborât până în Hades; căci, dacă s-ar fi făcut în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas până în ziua de astăzi.
24 De aceea, vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine;
25 În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: Te laud, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi învăţaţi şi le-ai descoperit pruncilor,
26 Da, Tată, Te laud pentru că aşa a fost plăcut înaintea Ta!
27 Toate lucrurile Mi-au fost date de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul afară de Tatăl; şi nimeni nu cunoaşte pe Tatăl afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere,
28 Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă.
29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi umil în inimă; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre,
30 Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.