1 Când Sanbalat şi Tobia, şi Gheşem, arabul, şi ceilalţi duşmani ai noştri, au auzit că zidisem zidul, şi că n-a mai rămas nici o spărtură, deşi până în acel timp nu pusesem uşile la porţi,
2 Sanbalat şi Gheşem au trimis la mine, zicând: Vino şi să ne întâlnim în satele din Valea Ono. Dar ei s-au gândit să-mi facă rău.
3 Şi eu le-am trimis mesageri, zicând: Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să cobor; cât timp aş lăsa-o ca să vin la voi, lucrul ar înceta.
4 Şi mi-au trimis în patru rânduri aceeaşi cerere şi eu le-am dat acelaşi răspuns.
5 Atunci Sanbalat şi-a trimis mesagerul la mine, ca înainte, a cincea oară, cu o scrisoare deschisă în mână;
6 În ea era scris: Se răspândeşte zvonul printre popoare şi Gaşmu spune că tu şi iudeii aveţi de gând să vă răsculaţi; căci pentru acest scop zideşti zidul. Şi se zice că tu vei fi regele lor,
7 şi că ai pus chiar profeţi, ca să vestească despre tine la Ierusalim, zicând: Este un rege în Iuda! Şi acum aceste cuvinte vor ajunge la cunoştinţa regelui. De aceea vino ca să ne sfătuim împreună.
8 Atunci am trimis la el, zicând: Nu s-au făcut lucrurile despre care vorbeşti tu, ci tu le născoceşti din inima ta.
9 Căci ei toţi voiau să ne înfricoşeze, zicând: Li se va muia inima şi lucrarea nu se va face. Dar acum, o Dumnezeule, întăreşte-mă!
10 Şi m-am dus acasă la Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era informator; şi el a zis: Haideţi să ne întâlnim împreună în Casa lui Dumnezeu, în mijlocul templului, şi să închidem uşile templului, pentru că vor veni să te omoare; da, noaptea vor veni să te omoare.
11 Şi eu am zis: Un om ca mine să fugă? Şi care om ca mine ar intra în templu ca să-şi scape viaţa? Nu voi intra!
12 Şi am cunoscut că nu Dumnezeu îl trimitea, ci a profeţit aşa pentru mine, fiindcă Sanbalat şi Tobia îi dăduseră argint.
13 Şi plătindu-l astfel, sperau că am să mă tem şi am să urmez sfaturile lui, şi să fac un păcat, ca astfel să aibă ce spune rău despre mine şi să mă facă de ruşine.
14 Adu-Ţi aminte, Dumnezeul meu, de Tobia şi de Sanbalat, şi de faptele lor; şi de profetesa Noadia, şi de ceilalţi profeţi care căutau să mă înspăimânte!
15 Zidul a fost terminat în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul, în cincizeci şi două de zile.
16 Când au auzit toţi duşmanii noştri, toate popoarele dimprejurul nostru s-au temut; şi-au pierdut încrederea în ei şi au recunoscut că lucrarea se făcuse de la Dumnezeul nostru.
17 În acele zile unii nobili din Iuda au trimis multe scrisori lui Tobia, şi primeau şi ei scrisori de la el.
18 Căci mulţi din Iuda erau legaţi cu el prin jurământ, pentru că era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah, şi fiul său Iohanan luase de soţie pe fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia.
19 Ba vorbeau despre faptele lui bune chiar şi în faţa mea, şi-i spuneau cuvintele mele. Tobia trimitea scrisori ca să mă înfricoşeze.