1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar cea nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
2 Cel ce umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce apucă pe căi strâmbe îl nesocoteşte.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată, dar puterea boilor aduce mult belşug.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos Spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte; dar pentru omul priceput, cunoaşterea este lucru uşor.
7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi cunoştinţa.
8 Înţelepciunea omului prudent îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.
9 Nebunii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.
10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori.
12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.
13 Chiar în mijlocul râsului, inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită va fi săturat de căile lui, dar un om bun va fi săturat de sus.
15 Omul simplu crede orice cuvânt, dar omul prevăzător ia seama bine cum merge.
16 Înţeleptul se teme, şi se abate de la rău, dar nebunul este arogant, şi este sigur pe el.
17 Cel ce este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proşti moştenesc nebunia, dar oamenii prudenţi sunt încoronaţi cu ştiinţă.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni; şi cei nelegiuiţi la porţile celui drept.
20 Săracul este urât chiar şi de aproapele său, dar bogatul are mulţi prieteni.
21 Cel ce dispreţuieşte pe aproapele său păcătuieşte, dar binecuvântat este cel ce are milă de cei nenorociţi.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc, dar cei care gândesc binele lucrează cu bunătate şi cu adevăr.
23 Oriunde se munceşte este şi câştig, dar vorbirea cu buzele duce la lipsă.
24 Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au decât nebunie.
25 Martorul care spune adevărul salvează suflete, dar cel înşelător spune minciuni.
26 În teama de Domnul este o încredere tare, şi copiii ei vor avea un loc de refugiu.
27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii.
28 Mulţimea poporului este gloria regelui, dar lipsa poporului este ruina prinţului.
29 Cel ce este încet la mânie are multă pricepere, dar cel ce se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.
31 Cel ce asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cel ce are milă de cel lipsit îl cinsteşte.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte este plin de încredere.
33 înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol.
34 Dreptatea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor.
35 Un rege are plăcere de un slujitor înţelept, dar pe cel ce-i face ruşine, îl atinge mâna lui.